Ștefan Rab
| Ștefan Rab | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 29 mai 1939 Săcele, Brașov, România |
| Cetățenie |  România  |
| Etnie | maghiară |
| Membru supleant al CC al PCR | |
| În funcție 18 decembrie 1982 – 22 martie 1984 | |
| Membru al CC al PCR | |
| În funcție 22 martie 1984 – 22 decembrie 1989 | |
| Secretar pentru probleme de propagandă al Comitetului județean de partid Harghita | |
| În funcție octombrie 1980 – 1 noiembrie 1982 | |
| Prim-secretar al Comitetului județean de partid și președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Covasna | |
| În funcție 1 noiembrie 1982 – 22 decembrie 1989 | |
| Vicepreședinte al Consiliului Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară | |
| În funcție 1986 – 1989 | |
| Deputat în Marea Adunare Națională | |
| În funcție 1985 – 1989 | |
| Premii | Ordinul Muncii |
| Partid politic | Partidul Comunist din România |
| Alma mater | Facultatea de Filologie, Universitatea „Babeș-Bolyai“ |
| Profesie | profesor, politician comunist |
Modifică date / text  | |
Ștefan Rab (n. 29 mai 1939, Săcele, Brașov)[1] a fost un demnitar comunist român de origine maghiară, membru al Partidului Comunist Român din anul 1960.
Ștefan Rab a fost prim-secretar al Comitetului Județean PCR Covasna din 1982 până la Revoluția din 1989. A fost, printre altele, redactor șef adjunct al ziarului „Brassói Lapok“.[2]
Fiul său, Răzvan Ștefan Rab, a fost secretar de stat la Ministerul Culturii și Integrității Naționale și a reprezentat România în momentul discutării dosarului Roșia Montană și a cerut UNESCO să renunțe la înscrierea în Patrimoniul Mondial.[2]
Studii modificare
- Școala Pedagogică din Târgu Secuiesc (1952–1956);
- Facultatea de Filologie, Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj, curs fără frecvență (1969–1973);
- Facultatea de Științe Politice, curs fără frecvență (1976) și doctorat la Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu“ (1987)