Ținutul Someș
Ținutul Someș (denumirea propusă inițial fiind ținutul Crișuri) a fost unul din cele zece ținuturi înființate în 1938, prin Legea administrativă din 14 august,[1] după ce regele Carol al II-lea a inițiat în România o reformă instituțională după model fascist,[2] modificând Constituția României, legea administrării teritoriale și introducând monopartidismul. A fost desființat prin Decretul-Lege nr. 3219 din 21 septembrie 1940.[3]
| Someș | |||
| — ținut — | |||
| |||
| Țară |  România | ||
|---|---|---|---|
| Județ |  Cluj | ||
| Municipiu |  Cluj | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Cluj | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 33,385 km² | ||
| Populație | |||
| - Total | 2.143.453 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Orașul Cluj este numit reședință de ținut. Ținutul includea 7 județe cu 56 de plăși, 16 orașe și 1575 de sate. Suprafața ținutului era de 33.385 kmp, iar populația de 2.143.453 locuitori, din care, la 1 iulie 1937, 372.609 trăiau în orașe.
Județe încorporate modificare
În conformitate cu reforma administrativă și constituțională din anul 1938, cele 71 de județe au fost subordonate ținuturilor. Cele șapte județe care au compus ținutul Someș au fost următoarele:
Stema modificare
Conform Decretului Regal nr. 4285 din 13 decembrie 1938,[4] stema ținutului Someș consta din „Scutul: șapte fâșii așezate oblic de la dreapta la stânga, alternând roșu și albastru («barres»), înfățișând cele 7 județe ale ținutului, prin culorile predominante din stemele lor. Peste tot, capul de zimbru negru, simbolizând Maramureșul, leagănul Moldovei, cuprins în acest ținut. ”.
Rezidenți regali modificare
- gen. Alexandru Hanzu (13 august 1938[5][6] – 1 februarie 1939[6][7])
- dr. Coriolan Tătaru (1 februarie 1939[7][8] – 22 septembrie 1940[8])
Reactualizarea ideii în anul 2011 modificare
În anul 2011 președintele Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de împărțire administrativ-teritorială similară celei din 1938. Ideea înființării unui superjudeț Crișuri sau Crișana a fost criticată de istorici și de specialiști în drept administrativ.[9]
Note modificare
- ^ Publicată în „Monitorul Oficial”, partea 1, nr. 187 din 14 august 1938
- ^ Günther H. Tontsch, „Juristische Literatur zur rumänischen Verwaltungsgeschichte im 19. und 20. Jahrhundert”, în: Jahrbuch für Europäische Verwaltungsgeschichte, nr. 12/2000, p. 285.
- ^ „Monitorul Oficial”, partea 1, nr. 221 din 22 septembrie 1940, pp. 5530-5532
- ^ Publicat în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 34 din 10 februarie 1939, p. 698
- ^ ***, „Cei zece rezidenți regali au depus jurământ în fața M. S. Regelui”, în România, anul I, nr. 75, luni 15 august 1938, p. 18.
- ^ a b ***, „Lista nominativă a demnitarilor intrând în prevederile decretului-lege Nr. 3262”, în Universul, anul LVII, nr. 280, vineri 11 octombrie 1940, p. 7.
- ^ a b ***, „Noui numiri și transferări de rezidenți regali”, în România, anul II, nr. 244, vineri 3 februarie 1939, p. 5.
- ^ a b ***, „Lista nominativă a demnitarilor intrând în prevederile decretului-lege Nr. 3262”, în Universul, anul LVII, nr. 282, duminică 13 octombrie 1940, p. 8.
- ^ Valentin Malaescu (), „De ce Crișana și nu Ardealul de Nord?”, Ziua de Cluj, accesat în