Țuică
| Țuică | |
 | |
| Proveniență | România  |
|---|---|
| Culoare | brun |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor. Țuica reprezintă un simbol al ardelenilor și a fost atestată documentar în Bistrița, la 1386, într-un act maghiar de percepție fiscală sub numele de „cujka”.[1] Diferența dintre țuică și palincă constă în faptul că țuica se produce doar din prune, în timp ce palinca se produce din diverse fructe.[2]
În România modificare
În anul 2013, în România se produceau anual 130 de milioane de litri de țuică.[3]
Legislație modificare
Conform prevederilor noului cod fiscal, de la 1 ianuarie 2004, toți cei care produceau țuică sau rachiu pentru comercializare, dar și îmbuteliatorii erau obligați să se transforme în atrepozite fiscale.[4]
În anul 2007, legea prevedea că persoanele care produc țuică sau rachiu de fructe în limita a 50 de litri pe an cu concentrația alcoolică de 100% în volum au obligația să le înregistreze la administrațiile finanțelor publice locale.[5][6][7][8][9][10] Cele care realizează astfel de produse pentru consumul propriu au obligația de a înscrie în declarație și cantitățile estimate a fi obținute la nivelul unui an.[5][11][12] Din februarie 2009, legea le dă dreptul producătorilor să fiarbă 250 litri fără să plătească nicio acciză.[13]
De la 1 septembrie 2013, acciza pe țuica și rachiurile obținute în gospodărie, pentru consum propriu, a crescut de la 375 la 500 de euro pe hectolitrul de alcool pur.[14]
În Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești, [15] țuica este descrisă astfel:
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor:
- a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;
- b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată;
- c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
- d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul țuicii obținute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
- e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
- f) în funcție de durata de învechire, denumirea produsului „țuică” poate fi înlocuită cu denumirile:
- - „țuică bătrână” obținută din distilate învechite minimum 3 ani;
- - „țuică extra” obținută din distilate învechite minimum 7 ani;
- - „țuică bătrână” obținută din distilate învechite minimum 3 ani;
- g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită „horincă” sau „turț”;
- h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisă;
- i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisă;
- j) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisă;
- k) concentrația alcoolică minima este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum;
- l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
Denumiri regionale modificare
- „otcă" - țuica de calitate slabă (în unele zone din apropierea Făgărașului)
- „fruntea" - lichidul care curge din cazan la începutul primei distilări (400-1000 ml) și care se aruncă, pentru ca acesta conține substanțe nocive (inclusiv alcool metilic) și substanțe care dau gust de calitate slabă țuicii
- „coada" - lichidul care curge din cazan la sfârșitul primei distilări și care se aruncă sau distilarea se întrerupe („se taie”) pentru că acesta conține alcool etilic de concentrație prea redusă, împreună cu substanțe care dau gust de calitate slabă țuicii
- „capete" - „frunțile" și „cozile"
- „horincă" - denumirea maramureșeană pentru rachiu (care include în sens larg și țuica)
- „pălincă" - denumirea maghiară pentru rachiu (care include în sens larg și țuica)
Note modificare
- ^ Țuica, mândria românilor. Cum se prepară și din ce se obține celebra băutură alcoolică în Ardeal, 25 august 2016, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 25 august 2016
- ^ Care este diferența esențială între țuică și palincă. De ce este incorect să spui țuică de prune: „E ca și cum ai spune țuică de prune de prune“, 10 februarie 2016, Remus Florescu, Adevărul, accesat la 10 noiembrie 2016
- ^ Băutorii de whisky versus băutorii de țuică, 24 august 2013, Rodica Ciobanu, Gândul, accesat la 1 septembrie 2014
- ^ Alambicurile sunt in ilegalitate, 5 martie 2004, Jurnalul Național, accesat la 5 septembrie 2014
- ^ a b Numai patru constanteni au declarat ca produc tuica in propria gospodarie Arhivat în , la Wayback Machine., 15 februarie 2007, Cristian Hagi, România liberă, accesat la 28 august 2014
- ^ Tuica in batatura se mai face doar cu zeci de drumuri la Fisc, autorizatii si declaratii lunare, 15 februarie 2007, Gândul, accesat la 1 septembrie 2014
- ^ Cruciada alambicului - Cazanele de tuica trebuie declarate la fisc, 15 ianuarie 2007, Florina Zainescu, Jurnalul Național, accesat la 4 septembrie 2014
- ^ Eurodistileria, 8 august 2006, Irina Cristea, Jurnalul Național, accesat la 4 septembrie 2014
- ^ Inca o tuica pana la UE, 30 decembrie 2006, Evenimentul zilei, accesat la 5 septembrie 2014
- ^ Tăranii fierb ultima țuică "sănătoasă și sfântă" de dinaintea aderării, 15 noiembrie 2006, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2014
- ^ Cazane de țuică, pe șest, 13 februarie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 5 septembrie 2014
- ^ 30.000 de tuicari, in lupta cu normele europene, 12 februarie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 5 septembrie 2014
- ^ Senatorii au dat liber țăranilor la țuică: pot să fiarbă 250 de litri fără să mai plătească acciză, 9 februarie 2009, Gândul, accesat la 1 septembrie 2014
- ^ Guvernul stoarce bani și din alambicul de țuică al românilor. Cât vor plăti gospodarii la acciza pe rachiu, începând din 1 septembrie, 26 august 2013, Dan Străuț, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2014
- ^ „Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Legături externe modificare
- Fierbe palinca în cazanele din Ardeal, 19 octombrie 2009, Adevărul
- Acciza bețivă din cei "Doi ochi albaștri", 13 noiembrie 2010, Mihnea-petru Pârvu, Evenimentul zilei
- Horinca, recunoscută ca băutură europeană, 18 iunie 2007, Adevărul
Reglementări
- Tuica romaneasca, accizata dupa reguli europene Arhivat în , la Wayback Machine., 19 decembrie 2006, RL Online, România liberă
|
Acest articol despre o băutură alcoolică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui ! |