Acer maximowiczianum
| Acer maximowiczianum | |
 | |
| Stare de conservare | |
|---|---|
 risc minim de dispariție[1] | |
| Clasificare științifică | |
| Supradomeniu | Biota |
| Supraregn | Eukaryota |
| Regn | Plantae |
| Subregn | Viridiplantae |
| Infraregn | Streptophyta |
| Diviziune | Tracheophyta |
| Subdiviziune | Spermatophytes |
| Ordin | Sapindales |
| Familie | Sapindaceae |
| Subfamilie | Hippocastanoideae |
| Gen | Acer |
| Nume binomial | |
| Acer maximowiczianum | |
| Miq. | |
Modifică date / text  | |
Acer maximowiczianum (sin. A. nikoense Maxim.) este o specie de plantă din genul Acer răspândită în China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan, Zhejiang) și Japonia (Honshū, Kyūshū, Shikoku).[2][3]
Răspândire modificare
Acer maximowiczianum este un copac foios care ajunge la o înălțime de 15–20 m, dar în general este mai scund.[4] Este un arțar trifoliat, înrudit cu alte specii ca Acer triflorum și Acer griseum, dar are scoarța gri închis-negricioasă, neasemănătoare cu ale celorlalte specii.[4]
Taxonomie modificare
Populațiile din China sunt uneori clasificate ca o subspecie diferită, A. maximowiczianum subsp. megalocarpum (Rehder) A.E.Murray, dar nu este recunoscută de Flora of China.[2]
Multe texte vechi se referă la această specie folosind sinonimul acesteia, A. nikoense Maxim.[5]
Cultivare modificare
Specia Acer maximowiczianum a început să fie cultivată în anul 1881, când semințele acesteia erau importate de Veitch Nurseries în Anglia,[6] după descoperirea ei de către Charles Maries în pădurile din Hokkaidō.[7] Cultivarea sa în afara unui arboretum este rar practicată. Cele mai mari exemplare din Anglia au până la aprox. 17 m în înălțime și un diametru al trunchiului de 70 cm.[8]
Note modificare
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ a b Xu, T.-z., Chen, Y., de Jong, P. C., & Oterdoom, H. J. Flora of China: Aceraceae (draft) Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ ja Shu Suehiro: Acer maximowiczianum
- ^ a b van Gelderen, C.J. & van Gelderen, D.M. (1999). Maples for Gardens: A Color Encyclopedia.
- ^ Clarke, D. L. (1988), in Bean, W. J. Trees and Shrubs Hardy in the British Isles, 8th ed., Supplement.
- ^ Bean, W. J. (1970). Trees and Shrubs Hardy in the British Isles, 8th ed.
- ^ Peter Barnes. „Japan's botanical sunrise – plant exploration around the Meiji Restoration”. www.barnes-botany.co.uk. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Tree Register of the British Isles
