Alim Azamat-oğlu Aidamak

Alim Azamat-oğlu Aidamak
Date personale
Născut1816 Modificați la Wikidata
Kopîrlikoi, volostul Salî⁠(d), Gubernia Taurida, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat1849 (33 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațietâlhar[*] Modificați la Wikidata

Alim Azamat-oğlu Aidamak (în tătara crimeeană Alim Azamat oğlu, în rusă Алим Азамат-оглу Айдамак; n. 1816, Kopîrlikoi, volostul Salî⁠(d), Gubernia Taurida, Imperiul Rus – d. 1849) este un erou popular al tătarilor din Crimeea. El este cunoscut în literatură ca un tâlhar nobil care-și dăruia prada persoanelor cele mai sărace.

Biografie modificare

S-a născut în anul 1816 în satul Kopîrlikoi într-o familie de țărani. A locuit în orașul Karasubazar (azi Bilohirsk).[1]

Imaginea lui Alim a căpătat o aură romantică, iar biografia sa a fost amestecată cu legende. Haiducul a primit în literatură imaginea unui tâlhar nobil care își dăruia prada săracilor. Arhivele de stat din Crimeea conțin 127 de foi colectate de poliție, conținând jalbe, rapoarte, petiții pentru capturarea lui Alim adresate guvernatorului guberniei Taurida, Vladimir Pestel.[1][2]

În 1847 artista Léonie Lelorrain a desenat un portret alb-negru al lui Alim. Desenul este păstrat în prezent la Muzeul de Istorie Locală din Feodosia.[3]

În diferite surse se menționează că Aidamak ar fi murit în anul 1849.[4]

În cultură modificare

O serie de opere de artă sunt dedicate vieții lui Alim Aidamak: romanul Alim — tâlharul din Crimeea (1895) de N.A. Popov, piesa Alim, tâlharul din Crimeea (1897) de Aleksei Kozlov, piesa Călărețul tătar Alim Azamat-oğlu (1910) de Vladimir Karpov-Krîmski, povestea „Mândria Crimeii - tâlharul Alim” (1912) de Mihail Șevliakov, povestea „Groapa tâlharului” (1914) de Spiridon Kacioni, piesa Alim (1925) de Umer Ipci, poezia „Valea Ecoului: Legenda Crimeii” (1928) de Feodosie Ferenț-Sokolovski, romanele Alim (1940) și Alim călare pe cal (1980) de Iusuf Bolat, romanul Alim — călărețul Crimeii (2005) de Riza Fazîl.[3][5][5][6][7]

O serie de cântece populare îi sunt dedicate lui Alim, printre care «Мен Къарасувгъа тойгъа да бардым» („Men Karasuvga toiga da bardîm”), «Алим» („Alim”), «Эй агъалар, мен Алимнинъ…» („Ei agalar, men Alimnin…”).[2]

Prima adaptare cinematografică a legendei despre Aidamak Alim — krîmskii razboinik (Алим — крымский разбойник, în traducere „Alim — tâlharul din Crimeea”) a fost filmată în 1916 de regizorul Veaceslav Viskovski. Rolul lui Alim a fost interpretat de actorul Serghei Țenin. Zece ani mai târziu, a fost realizat filmul Alim (Алим), în regia lui Gheorghi Tasin, rolul principal fiind interpretat de Hayri Emir-zade.[6]

În 2015 candidata în filologie Tamila Seitiaghiaeva a susținut o teză de disertație cu privire la imaginea lui Alim în literatura tătară din Crimeea.[2]

Memorie modificare

Numele lui Alim este imortalizat în numele unei văi și a unei grote, unde, potrivit legendei, se ascundea de autorități. Străzi din microraionul Ismail-Bei din orașul Evpatoria și din satul Teplivka poartă numele lui Alim Aidamak.[6]

În satul Ceremisovka (fostul Kopîrlikoi), unde s-a născut Alim, a fost inaugurat pe 22 ianuarie 2005 un monument în memoria lui Aidamak.[6]

Note modificare

  1. ^ a b Сеитягьяева Т.Р. (). „Предварительный анализ архивных документов, связанных с деятельностью Алима Азамат оглу в Крыму”. Ученые записки Крымского федерального университета имени В. И. Вернадского. Филологические науки. Nr. 2—2. 
  2. ^ a b c Усеинова Гульнара (). „Алим Азамат-оглу – благородный защитник обездоленных”. Голос Крыма. Accesat în . 
  3. ^ a b В. О. Грушецька (). „КІНОФІЛЬМ «АЛІМ» – ДЖЕРЕЛО ВИВЧЕННЯ ТРАДИЦІЙНОГО КОСТЮМУ КРИМСЬКИХ ТАТАР І КРИМСЬКИХ КАРАЇМІВ СЕРЕДИНИ XIX СТ. (ДО 200-РІЧЧЯ ВІД ДНЯ НАРОДЖЕННЯ АЛІМА АЗАМАТ ОГЛУ)”. Записки історичного факультету (în ucraineană). Vol. 0 nr. 27. doi:10.18524/2312-6825.2016.27.102030. ISSN 2312-6825. 
  4. ^ Іваневич Тетяна (). „Він грабував багатих, роздавав гроші бідним, з'являвся в кількох місцях одночасно та, можливо, прожив 110 років. Українською переклали книгу про розбійника Аліма”. QHA media. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b Волошенюк О. (). „Перший кримськотатарський фільм: постколоніальні студії” (PDF). Студії мистецтвознавчі. pp. 51—64. 
  6. ^ a b c d Военный Ибраим (). „Сквозь время по следам человека-легенды”. avdet.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Просмотр кинокартины «Алим»”. Республиканская крымскотатарская библиотека им. И. Гаспринского. . Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Колли Л. Подлинный портрет Алима: портрет Алима Азамат оглу, нарисованный с натуры и «маленькая заметка» // ИТУАК. — Simferopol, 1905. — № 38. — pp. 48-57
  • Сеитягьяева Т.Р. Предварительный анализ архивных документов, связанных с деятельностью Алима Азамат оглу в Крыму // Ученые записки Крымского федерального университета имени В. И. Вернадского. Филологические науки. — 2012. — nr. 2—2.
  • Сеитягьяева Т.Р. Штрихи к литературному образу Алима — героя крымскотатарских преданий // Ученые записки Крымского федерального университета имени В. И. Вернадского. Филологические науки. — 2012. — nr. 3—1.
  • Сеитягьяева Т.Р. Романтический образ Алима в предании в романе Н. А. Попова «Алим — крымский разбойник» // Ученые записки Крымского федерального университета имени В. И. Вернадского. Филологические науки. — 2013. — nr. 2.
  • Сеитягьяева Т.Р. Алим Азамат оглу в романе Ю. Болата «Алим» и в романе Н. А. Попова «Алим — крымский разбойник» // Ученые записки Крымского федерального университета имени В. И. Вернадского. Филологические науки. — 2014. — nr. 3.
  • Сеитягьяева Т.Р. Предание об Алиме Азамат оглу как один из источников романа // Вопросы русской литературы. — 2014. — nr. 28 (85).
  • Сеитягьяева Т.Р. Архивные материалы, связанные с деятельностью Алима Азамат оглу в Крыму // Вопросы крымскотатарской филологии, истории и культуры. — 2016. — nr. 3.
  • Сеитягьяева Т.Р. Вариации трансформирования образа Алима в произведениях русской литературы // Вопросы крымскотатарской филологии, истории и культуры. — 2016. — nr. 2.

Legături externe modificare