Arheologie românească

Cercetarea arheologică românească începe în secolul al XIX-lea.

Arheologi modificare

Acidava (Enoșești) - dac, roman
Apulon (Piatra Craivii) - dac
Apulum (Alba Iulia) - roman, dac
Argedava (Popești) - dac, posibil capitala regatului condus de Burebista
Argidava (Vărădia) - dac, roman
Basarabi (Calafat) - cultura Basarabi (secolele VIII-VII î.Hr.), în relație cu cultura Hallstatt
Lacul Boian - cultura Boian (datată din anii 4300–3500 î.Hr.)
Callatis (Mangalia) - colonie grecească
Capidava - dac, roman
Cernavodă - cultura Cernavodă, dac
Coasta lui Damian (Măeriște)
Drobeta (orașul antic) - roman
Fortărețele dacice din Munții Orăștiei
Giurtelecu Șimleului
Histria - colonie grecească
Lumea Nouă (lângă Alba Iulia) - de la mijlocul neoliticului către Epoca Cuprului
Napoca (Cluj-Napoca) - dac, roman
Peștera cu Oase - cele mai vechi rămășițe umane din Europa
Poiana Cireșului - statuetă veche de 20.000 de ani [1]
Porolissum (lângă Zalău) - roman
Potaissa (Turda) - roman
Sarmizegetusa Regia - capitala Daciei
Sarmizegetusa Ulpia Traiana - capitala romană a provinciei Dacia
Tropaeum Traiani/Civitas Tropaensium (Adamclisi) - roman
Tomis (Constanța) - colonie grecească
Ziridava/Șanțul Mare (Pecica) - dac, cultura Pecica, 16 orizonturi arheologici au fost descoperite, începând din neolitic și până în feudalism