Athanasius Kircher
| Athanasius Kircher | |
 Kircher prezentat în Mundus Subterraneus, 1664 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Geisa, Turingia, Sfântul Imperiu Roman[2][1] |
| Decedat | (78 de ani)[1][3][4][5] Roma, Statele Papale[2] |
| Înmormântat | Roma |
| Naționalitate | germană  |
| Religie | Biserica Catolică[6] |
| Ocupație | om de știință, călugăr iezuit |
| Limbi vorbite | limba latină[7][8] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Pontificală Gregoriană Gymnasium Theodorianum[*] |
| Organizație | Universitatea Pontificală Gregoriană Universitatea din Würzburg[*] |
| Profesor pentru | Caspar Schott[*], Gioseffo Petrucci[*] |
Modifică date / text  | |
Athanasius Kircher (ajutor·info) (câteodată ortografiat incorect Kirchner) (n. , Geisa, Turingia, Sfântul Imperiu Roman – d. , Roma, Statele Papale) a fost un om de știință german, membru al Ordinului iezuit, care a publicat peste 40 de lucrări importante, dintre care cele mai notabile sunt în domeniile studiilor orientale, geologiei și medicinei.[9] Printre altele, a fost unul dintre primii savanți care a efectuat studii serioase asupra hieroglifelor egiptene. Kircher a fost, de asemenea, un pionier în studiul microbilor cu ajutorul microscopului, studii care i-au permis, cu mult înaintea timpului său, să constate faptul că ciuma neagră este cauzată de un microorganism și să sugereze măsuri preventive eficace de stopare a extinderii unei astfel de epidemii.
Pentru inventivitatea, multitudinea domeniilor abordate și profunzimea sa științifică, Athanasius Kircher a fost comparat adesea cu Leonardo da Vinci. Deși a fost categoric „superstarul științific” al timpului său, spre sfârșitul vieții sale a fost eclipsat de raționalism, de René Descartes și de alți savanți ai iluminismului. Făcându-i-se o târzie, dar binemeritată dreptate, la sfârșitul secolului al XX-lea, calitățile științifice marcante ale operei sale, la care se adaugă o estetică elevată a scriiturii sale, au retrezit admirație și apreciere. Un om de știință contemporan, Edward W. Schmidt, l-a caracterizat ca fiind „ultimul renascentist”.
Mențiuni literare modificare
Numele savantului Athanasius Kircher este menționat în romanul Orizont pierdut (1933) al lui James Hilton. Astfel, consulul britanic Hugh Conway descoperă în biblioteca lamaseriei Shangri-La din Tibet un exemplar rar al lucrării China scrise de Kircher, carte care a fost publicată în 1667 la Antwerpen.[10]
Opera modificare
Cele mai importante opere ale Kircher, în ordine cronologică, sunt:
- 1631 - Ars Magnesia
- 1635 - Primitiae gnomoniciae catroptricae
- 1636 - Prodromus coptus sive aegyptiacus
- 1637 - Specula Melitensis encyclica, hoc est syntagma novum instrumentorum physico- mathematicorum
- 1641 - Magnes sive de arte magnetica
- 1643 - Lingua aegyptiaca restituta
- 1645 – 1646 - Ars Magna Lucis et umbrae in mundo
- 1650 - Obeliscus Pamphilius
- 1650 - Musurgia universalis, sive ars magna consoni et dissoni
- 1652 – 1655 - Oedipus Aegyptiacus
- 1654 - Magnes sive (ediția a treia, exhaustivă)
- 1656 - Itinerarium extaticum s. opificium coeleste
- 1657 - Iter extaticum secundum, mundi subterranei prodromus
- 1658 - Scrutinium Physico-Medicum Contagiosae Luis, quae dicitur Pestis
- 1660 - Pantometrum Kircherianum ... explicatum a G. Schotto
- 1661 - Diatribe de prodigiosis crucibus
- 1663 - Polygraphia, seu artificium linguarium quo cum omnibus mundi populis poterit quis respondere
- 1664 – 1678 - Mundus subterraneus, quo universae denique naturae divitiae
- 1665 - Historia Eustachio-Mariana
- 1665 - Arithmologia
- 1666 - Obelisci Aegyptiaci ... interpretatio hieroglyphica
- 1667 - China Monumentis, qua sacris qua profanis
- 1667 - Magneticum naturae regnum sive disceptatio physiologica
- 1668 - Organum mathematicum
- 1669 - Principis Cristiani archetypon politicum
- 1669 - Latium
- 1669 - Ars magna sciendi sive combinatorica
- 1673 - Phonurgia nova, sive conjugium mechanico-physicum artis & natvrae paranympha phonosophia concinnatum
- 1675 - Arca Noe
- 1676 - Sphinx mystagoga
- 1676 - Obelisci Aegyptiaci
- 1679 - Musaeum Collegii Romani Societatis Jesu
- 1679 - Turris Babel, Sive Archontologia Qua Primo Priscorum post diluvium hominum vita, mores rerumque gestarum magnitudo, Secundo Turris fabrica civitatumque exstructio, confusio linguarum, & inde gentium transmigrationis, cum principalium inde enatorum idiomatum historia, multiplici eruditione describuntur & explicantur. Amsterdam, Jansson-Waesberge 1679.
- 1679 - Tariffa Kircheriana sive mensa Pathagorica expansa
- 1680 - Physiologia Kicheriana experimentalis
Note modificare
- ^ a b c d e RKDartists, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Athanasius Kircher (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
- ^ a b c d BeWeB
- ^ a b FINA Wiki, accesat în
- ^ Athanasius Kircher's: China Illustrata[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Je m'appelle Byblos, Jean-Pierre Thiollet, H & D, 2005, p. 254.
- ^ James Hilton, Orizontul pierdut, Editura Miron, București, f.a., pp. 107-108.
Legături externe modificare
- Athanasius Kircher - omul miracolului Arhivat în , la Wayback Machine., 19 ianuarie 2011, Revista Magazin