Balduin al II-lea de Boulogne

Balduin al II-lea (d. cca. 1027) a fost conte de Boulogne între anii 990 și 1025.

Viața modificare

Balduin a fost fiul contelui Arnulf al III-lea de Boulogne și a succedat tatălui său în poziția de conte în jurul anului 990. Atât Arnulf al III-lea cât și predecesorul acestuia, Arnulf al II-lea se eliberaseră de sub stăpânirea flamandă în timpul minoratului contelui Balduin al IV-lea de Flandra.[1] În 1022, atât Balduin cât și fiul său, Eustațiu, împreună cu conții din Normandia, Valois și Flandra au avut o întrevedere cu regele Robert al II-lea al Franței, pentru a forma o alianță împotriva contelui Odo al II-lea de Blois, care sfidase autoritatea regală.[2] Însă atunci când împăratul Henric al II-lea a urit în iulie 1024, alianța s-a dizolvat, dat fiind că regele Robert s-a reconciliat cu contele Odo al II-lea.[2] În contextul acestor schimbări de alianțe și din motive care rămân neclare, Balduin de Boulogne a fost ucis în luptă în jurul anului 1027, în timp ce lupta împotriva contelui Enguerrand I de Ponthieu, care ulterior a luat de soție pe văduva lui Balduin.[3]


Familie și urmași modificare

Balduin a fost căsătorit cu Adelina, fiică a contelui Arnulf I de Olanda[4] cu Lutgarda de Luxemburg.[5] și a fost tatăl lui:

  • Eustațiu, care i-a succedat în comitatul de Boulogne.

După moartea lui Balduin, Adelina s-a recăsătorit, cu contele Enguerrand I de Ponthieu.[4]

Note modificare

  1. ^ Heather J. Tanner, 'The Expansion of the Power and Influence of the Counts of Boulogne under Eustace II', Anglo-Norman Studies XIV: Proceedings of the Battle Conference 1991 (ed. Marjorie Chibnall), Woodbridge, UK, The Boydell Press, 1992, p. 251.
  2. ^ a b Heather J. Tanner, Families, Friends, and Allies: Boulogne and Politics in Northern France and England, C.879-1160, Leiden, Brill, 2004, p. 78.
  3. ^ Heather J. Tanner, Families, Friends, and Allies: Boulogne and Politics in Northern France and England, C.879-1160, Leiden, Brill, 2004), p. 79 & n. 37.
  4. ^ a b Detlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln|Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band III Teilband 4, Marburg, Verlag von J. A. Stargardt, 1989, Tafel 635.
  5. ^ Detlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band II, Marburg, Verlag von J. A. Stargardt, 1984, Tafel 2.