Banovina Vrbas sau Banatul Vrbas (în sârbocroată Vrbaska banovina / Врбаска бановина) a fost o provincie (banovina) a Regatului Iugoslaviei între 1929 și 1941. A fost numită după râul Vrbas și a fost formată în mare parte din teritoriul din vestul Bosniei (parte din Bosnia și Herțegovina istorică și actuală), cu capitala la Banja Luka. Districtul Dvor din actuala Croație a făcut parte și din Banovina Vrbas.[1][2]

Harta banovinelor iugoslave din 1929
Sediul administrativ al Banovinei, astăzi Primăria Banja Luka

Populație modificare

Populația din Banovina Vrbas în 1931 era de 1.037.382 de oameni. Cele mai numeroase grupuri religioase au fost creștinii ortodocși cu 600.529 de persoane (58%), apoi musulmanii cu 250.265 de persoane (24%), iar în cele din urmă romano-catolici cu 172.787 de persoane (17%).

Istorie modificare

În 1939, o mică parte din Banovina Vrbas cu o majoritate croată (Derventa și Gradačac) din nord-est a fost detașată și a făcut parte din nou formată Banovina Croației.

În 1941, Puterile Axei din cel de-al doilea război mondial au ocupat Banovina Vrbas, iar provincia a fost desființată și atașată statului independent Croația nou creat. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare parte a regiunii a devenit parte a Republicii Socialiste Bosnia și Herțegovina în cadrul unei Iugoslavii socialiste federale. Districtul Dvor a fost integrat în Republica Socialistă Croația.

Începând cu 1992, zona fostei provincii a fost împărțită între Republika Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei în Bosnia și Herțegovina independentă.

Lista banilor din Banovina Vrbas modificare

  • Svetislav Milosavljević (1929–1934)
  • Dragoslav Đorđević (1934–1935)
  • Bogoljub Kujundžić (1935–1937)
  • Todor Lazarević (1937–1938)
  • Petar Cvetković (1938–1939)
  • Gojko Ružić (1939–1941)
  • Nikola Stojanović (1941)

Orașe și comune modificare

Note modificare

  1. ^ Терзић, Славенко; Васић, Милан (), Босна и Херцеговина од средњег века до новијег времена: међународни научни скуп 13-15 дец. 1994 (în sârbă), Историјски институт САНУ, ISBN 978-86-7743-007-8, accesat în  
  2. ^ Историја 20. века: часопис Института за савремену историју (în bosniacă), Institut, , accesat în