Bavaria

Bavaria (în germană Bayern, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München. Populația Bavariei era de 12.538.696 de locuitori la 31 decembrie 2010.

Landul Bavaria

Freistaat Bayern

— land —

Drapel

Stemă

Landul Bavaria (Germania)

Poziția geografică în Germania

Coordonate: 49°04′43″N 11°23′08″E / 49.078611111111°N 11.385555555556°E

Țară

Germania

Atestare

12 ianuarie 1919

Numit după

baiuvari[*]

Reședință

München

Subdiviziuni

Guvernare

- Ministru-prezident

Markus Söder[*] (Uniunea Creștin-Socială din Bavaria, 15 martie 2018)

Suprafață

- Total

70,552 km²

Altitudine^[1]

503 m.d.m.

Populație (2011)

- Total

12.595.000 locuitori

- Densitate

178,5 loc./km²

Fus orar

Ora Europei Centrale

Localități înfrățite

- Shandong

Republica Populară Chineză

- provincia Québec

Canada

- Provincia Western Cape

Africa de Sud

- Provincia Gauteng

Africa de Sud

- São Paulo

Brazilia

- Guangdong

Republica Populară Chineză

- Karnataka

India

- Georgia

Statele Unite ale Americii

ISO 3166-2

DE-BY

Prezență online

http://www.bayern.de/
OpenStreetMap relation

Poziția regiunii Landul Bavaria

Pagina „Bayern” trimite aici. Pentru echipa de fotbal vedeți FC Bayern München.

Generalități modificare

Cuvântul Freistaat (republică; literal „stat liber”) din denumirea oficială a Bavariei reliefează în mod expres faptul că landul Bavaria este membru liber și egal al federației. Denumirea de Freistaat se regăsește și în denumirea oficială a Turingiei, respectiv în cea a Saxoniei. Bavaria nu are o autonomie mai mare decât celelalte landuri. Interesele Bavariei sunt reprezentate de delegații landului în Bundesrat (Consiliul Federal al Landurilor), unde sunt discutate interesele specifice ale landurilor în raport cu celelalte landuri, precum și în raport cu federația. Ca o particularitate bavareză, Uniunea Creștin Democrată (CDU) nu activează și nu depune liste de candidați în Bavaria, la fel cum Uniunea Creștin Socială (CSU) își limitează activitatea la teritoriul Bavariei. În mod tradițional CDU și CSU sunt parteneri de coaliție la nivel federal.

Istorie modificare

În limba germană Bayern (Bavaria) se scrie cu y începând de la 20 octombrie 1825, din timpul regelui Ludovic I al Bavariei; înainte era scris Baiern. Opțiunea regelui pentru grafia cu y a avut loc pe fondul filoelenismului generat de alegerea fiului său Otto ca rege al Greciei.

În timpul împăratului Augustus romanii au colonizat teritoriul Bavariei din sud de Dunăre, unde populația locală era celtă (îndeosebi celții vindelici). După dezmembrarea Imperiului Roman, din populația locală celto-romană și imigranții germanici veniți din nord precum și din resturile din epoca migrațiilor popoarelor provenite din estul Europei s-a format populația bavareză, vorbitoare de dialecte germanice și creștinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugări irlandezi.

Castelul Neuschwanstein (vedere din sud)

Stema fostului regat Bavaria

Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi ziși Agilolfinger, peste care au venit francii în timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seamă, Carol cel Mare, îl înfrânge în 788 pe prințul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă sfârșitul acestui principat.
Dezmembrarea Imperiului carolingian dă din nou posibilitatea prinților bavarezi să devină independenți, procesul fiind grăbit de atacurile ungare începând cu anul 862. Principele Bavariei, markgraf-ul (margraf, marchiz) Luitpold von Bayern, cade în Bătălia de la Pressburg (907), fiind învins în lupta cu ungurii.
Urmează pe tron fiul lui, Arnulf I. După victoria decisivă în alianță cu monarhul saxon Otto I cel Mare împotriva ungurilor la Lechfeld, lângă Augsburg (fostul municipiu Augusta vindelicorum), de la 10 august 955, urmează un val de colonizare bavareză spre est cu obținerea unor teritorii ce aparțin astăzi părții vestice a Austriei, Istria și Craina. Conflictele cu împărații germani ottoni (dinastia fondată de Otto cel Mare) duce din nou la o dependență a Bavariei față de monarhia germană. În 976 Bavaria se separă de principatul Carintia (Kärnten).
"Ostarrîchi; prințul de Babenberg" caută să redobândească și reușește în parte să obțină suveranitatea Bavariei prin crearea Marcha orientalis.
Începând din 1070, în timpul dinastiei Guelfilor (die Welfen), poziția principilor bavarezi se reîntărește. Conflictul dintre Guelfi și dinastia Stauferilor (die Staufer) se termină cu victoria celei din urmă (1180), în timpul împăratul Frederic I Barbarossa, care îl învinge pe Henric Leul (Heinrich der Löwe) (1129-1195) al Bavariei, care făcea parte din ramura saxonă a Guelfilor. Istria și Steiermark nu mai fac parte din Bavaria.

În perioada dintre anii 1180-1918 dinastia domnitoare în Bavaria a fost cea a familiei Wittelsbach. Perioada dntre 1255-1503 a fost o perioadă tulbure de fărâmițări a Bavariei în principate mai mici. Pentru o perioadă scurtă împăratul Ludovic al IV-lea de Bavaria reușește să reunească teritoriile separate, în 1328 el devenind chiar rege al Germaniei. Prin înțelegerea din Pavia (1329) Bavariei i-au fost alipite provinciile Oberpfalz (franconă), Tirol (din Austria) și Brandenburg (din jurul Berlinului), precum și ținuturi din Olanda. Ulterior (1363) Bavaria pierde Tirolul în favoarea Habsburgilor, iar Brandenburg trece în posesia principatului Luxemburg. Prin Bula de Aur (1356) principele Bavariei a pierdut demnitatea de principe elector, aceasta fiind preluată de principii din Palatinat (Pfalz).

În 1503 Albrecht al IV-lea a reușit reunificarea celor trei linii ale Casei de Wittelsbach.

Bavaria a ocupat poziția dominantă în cadrul "Ligii Catolice" din Războiul de 30 de ani. Ca urmare a victoriilor militare repurtate de generalul Tilly, principele Maximilian I a obținut în 1623 titlul de principe elector al Sfântului Imperiu Roman. În 1628 principele elector Maximilian I a ocupat Palatinatul drept reparație de război.

În timpul lui Napoleon Bonaparte Bavaria a fost de partea Franței, primind Tirolul și Salzburgul, prin schimbarea la timp a frontului. După înfrângerea lui Napoleon reușește să mențină unele din teritoriile dobândite (1814).
Regele Ludovic I dispune înființarea la München a unei "Universități pentru artă". Din cauza unei afaceri amoroase cu dansatoarea Lola Montez este silit să abdice. L-a urmat pe tron Ludovic al II-lea al Bavariei, care a avut inițiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele din Germania, așa cum este castelul Neuschwanstein. Acest monarh, care avea o afecțiune psihică, a murit (1866) înecat în condiții neelucidate deplin în Lacul Starnberg de lângă München.
În 1866 Bavaria suferă o înfrângere militară, de partea Austriei, în războiul dintre Prusia și Austria.
Bavaria a fost din nou recunoscută în 1871, în cadrul noului stat german, Imperiul German (Deutsches Kaiserreich), rezultat din unificarea multor state germane dar fără Austria.
După detronarea familiei Wittelsbach, în 1918, este proclamată republica Bavaria (Freistaat Bayern). În primăvara lui 1919 Bavaria, mai precis capitala München, a fost pentru puține zile „republică sovietică”. Încercarea forțelor comuniste a fost zădărnicită de guvernarea centrală (federală) social-democrată cu ajutorul unor trupe paramilitare formate din foști combatanți pe front și în mare măsură de orientare ultraconservatoare sau naționalistă.

Patru ani mai târziu, în 1923, în capitala Bavariei a avut loc o nouă tentativă de puci, așa-zisul puci al berii, prin care forțe naționaliste, între care naziștii lui Hitler, au încercat să acapareze puterea în Bavaria și chiar în toată Germania.

În 1933 naziștii au ajuns la putere în Germania, iar Bavaria a devenit și a rămas provincie a celui de-al treilea Reich până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial (1945). Bavaria a devenit apoi zonă de ocupație a armatei americane. În 1949 Bavaria a pierdut regiuni în favoarea landului Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz). S-a integrat în noul stat german, Republica Federală Germania, menținându-și altminteri teritoriile pe care le avea în posesie încă din timpul lui Napoleon. În anii 1945-1946 și ulterior, o parte mare dintre germanii din teritoriile estice pierdute (îndeosebi germanii din silezieni și sudeți) s-au refugiat în Bavaria, unde și-au găsit domiciliu definitiv. Bavaria se consideră un fel de „sponsor” al germanilor izgoniți din fosta Cehoslovacie, despre care se spune că^{[formulare evazivă]} sunt „al patrulea trib”, pe lângă populațiile autohtone din Bavaria: bavarezii, franconii (francii) și șvabii.

După greutățile financiare de după război Bavaria a devenit dintr-o regiune preponderent agricolă o regiune industrializată, cu nivel economic ridicat. Progresul s-a datorat în măsură considerabilă programului național al RFG de realocare a fondurilor federale în beneficiul preponderent al zonelor defavorizate și în curs de dezvoltare - program care a stat drept model și politicii desfășurate de Uniunea Europeană față de țările cooptate recent. O mare parte a marilor fonduri de dezvoltare au fost furnizate de-a lungul câtorva decenii de principala regiune industrializată a RFG, landul Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), unde se află concentrate industria extracției de cărbune și industriile metalurgică, siderurgică, chimică și energetică.

Justiție modificare

De importanță legislativă și administrativă este constituția bavareză, la respectarea căreia veghează Curtea Constituțională a Bavariei (Bayerischer Verfassungsgerichtshof), cu sediul în München.

Geografie modificare

Alpii bavarezi

Relieful Bavariei este variat, având zone muntoase în est (muntele Arber) și îndeosebi în sud (versanții nordici ai lanțurilor de munți Alpi) - cel mai înalt pisc al Germaniei Zugspitze, la 2.962 m, aflându-se în sudul Bavariei, pe granița cu Austria -, zone deluroase și de șes, străbătute de râuri numeroase, dintre care cele mai importante sunt fluviile Dunărea (cursul: vest-est) și Main (est-vest), acesta din urmă străbătând provincia nordică a Bavariei, Franconia. În sudul Bavariei se află numeroase lacuri (între care Chiemsee și Lacul Constanța (germană Bodensee)), resturi ale erei glaciare.

Regiuni modificare

Bavaria este situată în partea sud-estică a Germaniei cuprinzând următoarele regiuni (zone) geografice:

Munții Alpii bavarezi în sud
Regiunea deluroasă subalpină până la Dunăre cu cele trei lacuri majore din Oberbayern (Bavaria superioară)
Zona bavareză estică a munților Mittelgebirge (cu muntele Arber) și
Regiunea în trepte a ținuturilor deluroase Schwäbische Alb și Fränkische Alb
Zona cea mai joasă din Bavaria, la 107 m, în orașul Kahl pe Main (Franconia inferioară),
Zona cea mai înaltă: masivul Zugspitze (2.962 m deasupra nivelului mării), cel mai înalt munte din Germania (în districtul Garmisch-Partenkirchen).

Regiuni istorice

Ape modificare

1. Ape curgătoare:

Cursul principal de apă este Dunărea, care izvorăște în Schwarzwald (Munții Pădurea Neagră) și traversează granița cu Austria la Passau. Afluenții principali ai Dunării sunt:
- pe malul drept: Iller, Lech, Isar și Inn (care are un debit mai mare ca Dunărea la confluența lor)
- pe malul stâng: Wörnitz, Altmühl, Naab și Regen

Alte râuri importante (clasificate după debit) sunt: Salzach, Main, Vils, Alz, Regnitz, Amper, Saalach, Loisach, Tiroler Achen și Wertach.

Amper la Fürstenfeldbruck
Dunărea după Passau
Iller la Arlach
Inn la Kufstein
Isar în München
Lech în Seestall
Main în Würzburg
Salzach în Laufen

2. Ape stătătoare (lacuri):

Abtsdorfer See
Alatsee
Alpsee
Altmühlsee
Ammersee
Badersee
Bannwaldsee
Barmsee
Bibisee
Birkensee
Birkensee (Dingolfing)
Bodensee (Lacul Constanța)
Chiemsee
Dreiburgensee
Eibsee
Egglburger See
Eggstätter Seen
Eginger See
Elbsee
Ferchensee
Fichtelsee
Förchensee
Forggensee
Freibergsee
Freudensee
Frillensee
Froschgrundsee
Funtensee
Griessee (Bayern)
Großer Alpsee
Großer Arbersee
Großer Brombachsee
Grünsee (Bayrischzell)
Grünsee (Berchtesgadener Land)
Grüntensee
Hackensee
Hahnenkammsee
Happurger Stausee
Hartsee

Hintersee
Hofstätter See
Höllensteinsee
Hopfensee
Igelsbachsee
Ilsesee
Ismaninger Speichersee
Karlsfelder See
Kirchsee
Kleiner Arbersee
Kleiner Brombachsee
Kleinhesseloher See
Kochelsee
Königssee
Korbsee
Kuhsee
Lautersee
Langbürgner See
Langwieder See
Leitgeringer See
Lödensee
Luussee
Mittersee
Niedersonthofener See
Oberpfälzer Seenland
Obersee
Obinger See
Osterseen
Pelhamer See
Perlsee
Pilsensee
Pflegersee
Rachelsee
Rannasee
Riegsee
Rießersee
Rinssee
Rottachsperre

Rothsee
Rothsee (Zusmarshausen)
Saalachsee
Schliersee
Schloßsee
Schwaltenweiher
Schwansee
Seehamer See
Seeoner Seen
Simssee
Soiernseen
Soinsee
Spitzingsee
Staffelsee
Steinsee
Sylvensteinsee
Starnberger See
Stausee Oberilzmühle
Tachinger See
Tegernsee
Thumsee
Tinninger See
Trennfelder Klostersee
Trinkwassertalsperre Frauenau
Tüttensee
Unterschleißheimer See
Untreusee
Vilstalsee
Waginger See
Walchensee
Weißensee
Weißenstädter See
Weitsee
Weßlinger See
Windachspeicher
Wörthsee
Wörther See
Zellsee

Clima modificare

Capelă în Țara Francilor

În Bavaria este în general o climă continentală relativ echilibrată, cu ierni reci și veri călduroase. Circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub 0 °C. Vânturile de vest aduc precipitații în medie de 70 cm pe an, în partea de nord a Alpilor până la 180 cm pe an. Cerul senin cu soare atinge circa 1.600-1.800 ore pe an. Precipitațiile cad cu precădere în perioada mai - iunie. Temperaturile medii multianuale la München: -5 °C în ianuarie, +23 °C în iulie.

Granițe modificare

landul Baden-Württemberg	829 km
landul Hessa	262 km
landul Turingia	381 km
landul Saxonia	41 km
Cehia	357 km
Austria (Salzburg, Tirol, Vorarlberg)	816 km
lacul Constanța (Bodensee)	19 km

Economia modificare

Cu doar o sută de ani în urmă Bavaria mai era considerată o regiune slab dezvoltată. În prezent economia acestei "republici" se bazează nu numai pe un turism intensiv, ci și pe o industrie ultramodernă. Cel mai mare land german deține și cel mai ridicat procent de terenuri arabile (30 %), iar agricultura este o ramură esențială a economiei. Bavaria a devenit un land cu o industrie dezvoltată cu tehnologie înaintată, cu ponderea economică în regiunea München, unde se poate aminti industria constructoare de mașini cu firme de renume mondial (BMW, MAN, Knorr-Bremse), firme mari din ramura IT (Siemens, Infineon, Microsoft), posturi TV și edituri importante (Sky - fost Premiere, Kabel Deutschland, Burda Verlag), ca și industria aviatică și de armament (EADS, Krauss-Maffei).
Turismul, cu numeroase puncte de atracție: monumente istorice, muzee, grădini de vară (vezi Oktoberfest), locații pentru congrese și expoziții.
În regiunea Augsburg și Ingolstadt este triunghiul industriei chimice bavareze, pe când în Bavaria de nord se află regiunea metropolitană Nürnberg–Fürth–Erlangen, ca și regiunea Würzburg-Schweinfurt; acestea sunt regiuni cu o economie înfloritoare și un șomaj redus.
În Bavaria se află trei reactoare atomice moderne, ca și un reactor pentru cercetări nucleare.
Bavaria, care nu a avut de luptat cu ramuri industriale învechite (așa cum s-a întâmplat cu zona bazinului râului Ruhr), a putut să se axeze de la bun început pe direcții noi de dezvoltare: de aici provine peste jumătate din producția germană a industriei aviatice și cosmice. München, Nürnberg și Augsburg sunt în prezent mari centre ale industriei electronice și de utilaje. Industria de automobile este concentrată în Ingolstadt (Audi), Dingolfing și Regensburg. Berea și brânzeturile bavareze sunt apreciate în lumea întreagă pentru calitatea lor deosebită.

Transporturi modificare

Nodul rutier Oberpfälzer Wald (2011)

Cel mai mare aeroport din Bavaria este Aeroportul München, urmat de Aeroportul Nürnberg.

Bavaria este străbătută de autostrăzile A 3, 6, 7, 8, 9, 70, 71 și 73.

Rețeaua feroviară este de asemenea bine dezvoltată. München Hauptbahnhof este un nod al magistralelor pentru Europa.

Rețeaua navală are ca principală axă Canalul Rin-Main-Dunăre.

Puncte de atracție modificare

Muzee modificare

Bavaria are o cultură de peste 1.000 de ani cu numeroase muzee ca:

Alte Pinakothek, München
Neue Pinakothek, München
Pinakothek der Moderne, München
Deutsches Museum, München
Germanisches Nationalmuseum, Nürnberg
Fränkisches Freilandmuseum, Bad Windsheim
Maximilianmuseum, Augsburg
Jüdisches Museum Franken, Fürth și Schnaittach
Neues Museum, Nürnberg
Museum der Phantasie, Bernried
Museum Georg Schäfer, Schweinfurt
Künstlerhaus Marktoberdorf, Marktoberdorf

Grădini zoologice, parcuri modificare

Niederbayrischer Vogelpark Abensberg
Zoo Augsburg
Tierpark Röhrensee, Bayreuth
Zoologischer Garten Hof
Tiergehege am Baggersee, Ingolstadt
Kleinzoo Wasserstern, Ingolstadt
Tierpark Hellabrunn, München
Tiergarten Nürnberg
Wildpark Poing
Reptilienzoo Regensburg
Wildpark an den Eichen, Schweinfurt
Tiergarten Straubing

Teatre, spectacole, opere modificare

Bayerische Staatsoper im Nationaltheater München
Bayerisches Staatsschauspiel im Residenztheater München
Bayerisches Staatsballett im Nationaltheater München
Staatstheater am Gärtnerplatz, München
Staatstheater Nürnberg (teatrul de stat din Nürnberg)
Stadttheater Fürth (teatru orășenesc)
Markgrafentheater Erlangen
Mainfranken-Theater Würzburg
Stadttheater Augsburg
Landestheater Coburg
Stadttheater Regensburg
Südostbayerisches Städtetheater (Landshut, Passau, Straubing)
ca și numeroase Freie Bühnen, Boulevardtheater, Kabaretts und Experimentierbühnen.

Muzică modificare

Compozitori:

Max Reger
Carl Orff
Wilfried Hiller
Richard Strauss
Christoph Willibald Gluck

"Maximilianeum" (clădirea Parlamentului Bavariei din München)

Orchestre muzicale:

Münchner Philharmoniker
Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks
Bamberger Symphoniker, Bayerische Staatsphilharmonie
Bayerisches Staatsorchester am Nationaltheater
Münchner Symphoniker
Münchner Kammerorchester
Nürnberger Philharmoniker am Staatstheater Nürnberg
Nürnberger Symphoniker
Hofer Symphoniker
Philharmonische Orchester Bad Reichenhall
Kammerorchester Schloss Werneck

Universități renumite modificare

Universität Augsburg
Otto-Friedrich-Universität Bamberg
Universität Bayreuth
Katholische Universität Eichstätt-Ingolstadt
Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg
Ludwig-Maximilians-Universität München
Technische Universität München
Akademie der Bildenden Künste München (Academia de Arte Frumoase München)
Ukrainische Freie Universität München
Universität der Bundeswehr München
Universität Passau
Universität Regensburg
Julius-Maximilians-Universität Würzburg

Galerie de imagini modificare

Rezidența din Würzburg
Domul din Bamberg
Steinerne Brücke și Domul din Regensburg
Walhalla (Donaustauf lângă Regensburg)
Primăria din Augsburg și Perlachturm
Biserica Wieskirche din Steingaden
(Bavaria de sud)
Insula St. Bartholomä de pe lacul Königssee
(Bavaria de sud)
Lacul Hintersee de lângă Berchtesgaden
(Bavaria de sud)

Politică modificare

Situația politică actuală modificare

La alegerile din 2002 pentru parlamentul german (Bundestag), liderul de pe atunci al partidului Uniunea Creștin-Socială (CSU) Edmund Stoiber a fost nominalizat candidat pentru postul de cancelar (prim-ministru) al Germaniei de către fracțiunea parlamentară „uniunea creștină”, CDU/CSU. După ce însă uniunea nu a reușit să vină la putere, la alegerile de la 21 septembrie 2003 pentru parlamentul bavarez partidului CSU a obținut un rezultat istoric de 60,7 %.

Din 2008 și până în prezent președinte al CSU este Horst Seehofer. Din 2018 președinte al Bavariei este Markus Söder (CSU).

Partidul CSU activează numai în Bavaria, partidul corespunzător din restul Germaniei fiind Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care nu poate fi aleasă în Bavaria. Cele două formațiuni formează în bundestag fracțiunea CDU/CSU.

Pentru rezultatele alegerilor federale mai recente vezi:

Diviziunile administrative ale Bavariei modificare

Cele 7 regiuni admininistrative din Bavaria

Cele 71 districte rurale din Bavaria

Districtele rurale (Landkreise) și orașele libere (kreisfreie Städte) din Bavaria

Cele 7 regiuni administrative de tip Regierungsbezirk modificare

Franconia Superioară (Oberfranken) (capitala Bayreuth)
Franconia Mijlocie (Mittelfranken) (capitala Ansbach)
Franconia Inferioară (Unterfranken) (capitala Würzburg)
Palatinatul Superior (Oberpfalz) (capitala Regensburg)
Bavaria Superioară (Oberbayern) (capitala München)
Bavaria Inferioară (Niederbayern) (capitala Landshut)
Șvabia (Schwaben) (capitala Augsburg)

Obiceiurile și dialectele vorbite diferă substanțial de la o regiune la alta.

În plus în Bavaria există și 7 unități administrative omonime dar de tip Bezirk (în traducere liberă: circumscripție), care coincid ca întindere cu cele 7 Regierungsbezirk de mai sus dar au atribuții diferite: Bezirk Oberfranken, Bezirk Mittelfranken ș.a.m.d.

Cele 7 regiuni administrative de mai sus sunt subdivizate în districte rurale (Landkreis) și orașe cu statut de district urban (kreisfreie Stadt):