Wikipedia

Cântarea Cântărilor

Cântarea Cântărilor (în ebraică: שיר השירים, Shir ha-Shirim) este una din cărțile Bibliei ebraice, aflată în secțiunea Ketuvim, "scrieri". Mai este cunoscută și sub denumirea Cântarea lui Solomon, iar în latină Canticum Canticorum.

Biblia ebraică
Portal Iudaism
Portal Creștinism
v • d • m
Cântarea Cântărilor, ulei pe pânză de Gustave Moreau

Citirea Cântării Cântărilor la evrei modificare

La evreii așkenazi se citește cartea Cântării Cântărilor sâmbăta care cade în săptămâna Paștelui (Pesah), potrivit cu obiceiul general din tradiția așkenază de a se citi la fiecare din cele trei mari sărbători Regalim o carte din Hagiografie (Ketuvim) potrivită cu atmosfera sărbătorii.

În alte comunități se deschide sulul Cântării Cântărilor în noaptea de Seder (Leil Seder, din ajunul primei zi de Paște), în a șaptea zi de Paște sau la rugăciunea de seară (Arvit) din sâmbetele numărătorii Omer.

La unele comunități evreiești, mai ales din Orient, se obișnuiește citirea Cântării în fiecare vineri, înainte de primirea Shabatului, potrivit concepției kabaliștilor, după care toată ziua de Sâmbătă (Șabat) și mai ales noaptea de vineri spre sâmbătă - Noaptea sâmbetei (Leil Shabat) sunt ceasuri de apropiere și reunire dintre Israel și Divinitate.

Interpretare iudeo-creștină modificare

Tradiția iudaică citește cartea drept o alegorie a relației dintre Dumnezeu și Israel.[1] Tradiția creștină, pe lângă aprecierea înțelesului literal drept cântec romantic despre bărbat și femeie, o citește drept alegorie a lui Hristos și al miresei sale, Biserica Creștină.[2]

Interpretări contemporane modificare

Interpretată literal, Cântarea Cântărilor este un poem erotic[3][4] despre dragostea între Solomon și Sulamita, fiind cântate iubirea fizică dintre cei doi, frumusețea creației divine și bucuria de a trăi. Cei mai mulți savanți biblici („consensul zdrobitor”) subscriu acestei idei.[5][6][7][8]

Evreii „obișnuiau s-o cânte în taverne”, „deoarece reproducerea era esențială” iar iudaismul aprecia pozitiv sexualitatea.[4]

Este o carte a Bibliei unică prin celebrarea dragostei sexuale.[9] Ea redă „vocile a doi ibovnici, care se laudă unul pe celălalt, dorindu-se unul pe altul și invitându-se la plăceri lumești”.[10] Cei doi se doresc unul pe altul și se bucură de intimitatea lor sexuală. Studiile moderne tind să susțină că iubiții din cântec sunt necăsătoriți,[11][12] ceea ce este în concordanță cu contextul său cultural din Orientul Apropiat.[13] „Fiicele Ierusalimului” formează un cor care funcționează drept public a cărui participare la aventurile erotice ale îndrăgostiților facilitează participarea cititorului.[14]

Conform Yale University Press „Marvin H. Pope sugerează că poemul este ceea ce pare, o sărbătoare a iubirii sexuale atât umană, cât și divină, care nu admite rușine, înrădăcinată în religiile fertilității din Orientul Apropiat antic, ritualul de căsătorie sacru și sărbătoarea funerară.”[15][16]

Alții îi atribuie „teo-erotism”.[17] Sau vorbesc de „frumosul poem de dragoste erotică”.[18]

Barnabas Aspray a scris „Cântarea Cântărilor în sensul său literal nu este altceva decât o sărbătoare a iubirii erotice între două ființe umane.”[19]

Cântarea Cântărilor: O colecție de poezii de dragoste cântate de el ei și de ea lui:

În timp ce scrierea este atribuită lui Solomon în primul său vers și de către tradiționaliști, MBS susțin că, deși cartea poate conține material mai vechi, nu există dovezi că Solomon a scris-o. Datat de MBS în secolele al IV-lea sau al III-lea î.Hr.

Ce caută o colecție de poezii erotice în Biblia ebraică? Într-adevăr, unii rabinii antici erau neliniștiți de includerea cărții în canon.

Alegorie (bărbat = Dumnezeu; femeie = Israel) atât pentru evrei, cât și pentru creștini; utilizare liturgică; cântec de nuntă.[20][21]

— Shaye J. D. Cohen

(MBS=Savanții moderni ai Bibliei.)

Note modificare

  1. ^ Sweeney (2011).
  2. ^ Norris (2003), p. 1.
  3. ^ Miller, Lisa (). „What the Bible Really Says About Sex”. Newsweek. Accesat în . 
  4. ^ a b Silver, Alexandra (). „Q&A: 'God and Sex' Author Michael Coogan on the Bible”. TIME.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Barton, John (). How the Bible Came to be. Presbyterian Publishing Corporation. p. 54. ISBN 978-0-664-25785-9. Accesat în . For example, most scholars think that the Song of Songs originated as a set of erotic poems of very high quality, which were only later treated as scriptural: this was achieved by regarding the lovers in the poems as representative, allegorically, of God and Israel (Jesus and the Church, in the Christian version of the allegory). 
  6. ^ Hamilton, Adam (). Making Sense of the Bible: Rediscovering the Power of Scripture Today. HarperCollins. p. 20. ISBN 978-0-06-223497-1. Accesat în . most scholars see it as a bit of erotic poetry to remind us that God invented sexual desire, and it is a good gift. 
  7. ^ Fant, Clyde E.; Reddish, Mitchell Glenn (). Lost Treasures of the Bible: Understanding the Bible Through Archaeological Artifacts in World Museums. Eerdmans Publishing Company. p. 250. ISBN 978-0-8028-2881-1. Accesat în . The view of most scholars today is that the Song of Songs should be taken at face value as erotic love poetry celebrating human love and sexuality, rather than as a divine allegory. 
  8. ^ Kling, David W. (). The Bible in History: How the Texts Have Shaped the Times. Oxford University Press. p. 115. ISBN 978-0-19-531021-4. Accesat în . The reigning consensus among contemporary scholars is that the Song is a collection of poems about human love. 
  9. ^ Garrett (1993), p. 366.
  10. ^ Alter (2011), p. 232.
  11. ^ Fox, Michael V. The Song of Songs and the Ancient Egyptian Love Songs. 2005. Pages 231–232 [arguing the lovers are not married], 414–415 [see the following quote]. "…a poem that accepts premarital sexuality so naturally that it does not even try to draw attention to its own liberality. But of vast areas of Israelite life, society, and attitudes we know nothing."
  12. ^ Alter, Robert. Strong as Death Is Love: The Song of Songs, Ruth, Esther, Jonah, and Daniel, A Translation with Commentary. 2016. ISBN: 9780393352252. See his commentary on "My vineyard I have not kept" in Song of Songs 1:6.
  13. ^ Andruska, J. L. "Unmarried Lovers in the Song of Songs". The Journal of Theological Studies, Volume 72, Issue 1, April 2021, Pages 1–18, https://doi.org/10.1093/jts/flab019. "Unmarried human lovers appear to have been characteristic of the love song genre in the ancient Near East."
  14. ^ Exum (2011), p. 248.
  15. ^ „Song of Songs”. Yale University Press. . Accesat în . 
  16. ^ Pope, Marvin H. (). Song of Songs. Yale University Press. ISBN 978-0-300-13949-5. 
  17. ^ Nagy, Gregory (). „The theo-eroticism of mythmaking about Aphrodite's love for boys like Adonis”. Classical Inquiries. Harvard University. Accesat în . 
  18. ^ Paulsell, Stephanie (). „Devotion in the Study of Religion”. Harvard Divinity Bulletin. Accesat în . 
  19. ^ Aspray, Barnabas (). „From Exegesis to Allegory: Ricœur's Challenge to Biblical Scholarship”. În Edelheit, Joseph A.; Moore, James F. Reading Scripture with Paul Ricoeur. Studies in the Thought of Paul Ricoeur. Lexington Books. p. 62. ISBN 978-1-7936-2562-5. Accesat în . the Song of Songs in its literal sense is nothing more than a celebration of erotic love between two human beings. 
  20. ^ „Free Hebrew Bible Course with Shaye Cohen”. Biblical Archaeology Society. . Accesat în . 
  21. ^ Hoffman, Joel E (). „Shaye J.D. Cohen's Lecture Notes: INTRO TO THE HEBREW BIBLE @ Harvard (BAS website) (78 pages)”. Academia.edu. Accesat în . 

Bibliografie modificare

Legături externe modificare



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cântarea_Cântărilor&oldid=16094853