Cele zece porunci

reguli religioase de sorginte iudeo-creștină
Pentru alte sensuri, vedeți Cele zece porunci (dezambiguizare).
Pagina „Decalogul” trimite aici. Pentru serialul de televiziune polonez vedeți Decalogul (film).

Cele zece porunci, sau decalogul (din cuvintele grecești δεκα, deka, „zece” și λoγoς, logos, „cuvânt”), sunt zece reguli religioase care au o semnificație de bază în iudaism (prin Biblia ebraică) și creștinism (prin Vechiul Testament). Textul lor se află în cărțile Ieșirea (Exodul) și Deuteronomul.

Cele zece porunci, pictură de Lucas Cranach (I).

Încadrare modificare

 
Moise cu cele 10 porunci. Pictură de Rembrandt

În contextul Vechiului Testament modificare

Cele zece porunci sunt prezente de trei ori în Vechiul Testament, fiind dictate conform Bibliei de către Dumnezeu lui Moise. Diferențele între două dintre versiuni sunt minore, dar există. O a treia versiune prezintă diferențe majore față de celelalte două.[1]

Formularea poruncilor, în special aceea referitoare la închinarea la un singur dumnezeu, sugerează că mediul în care decalogul a fost conceput era unul preponderent politeist (henoteism/monolatrie).[2]

Conducătorii politici în lumea antică orientală puneau în mod frecvent codurile de legi create de ei pe seama unui zeu, pentru a le spori astfel autoritatea.[3] Vechiul Testament nu face nici el excepție, decalogul, ca și întregul cod de practici enunțate în Levitic, fiind și ele atribuite zeului Iahve.

Alan Dershowitz a afirmat „Citit literal, decalogul conține 19 porunci și interdicții diferite.”[4]

Rolurile sociale ale femeilor modificare

Cele zece porunci se adresau numai bărbaților evrei.[5]

Biblistul Michael Coogan a observat că în conformitate cu textul celor zece porunci, soțiile sunt proprietatea bărbatului lor, căsătoria înseamnă transfer de proprietate (de la tată la soț),[5] iar femeile sunt mai puțin prețioase decât proprietățile imobiliare, fiind menționate în urma lor.[5] Adulterul este încălcarea dreptului de proprietate al unui bărbat.[6] Cartea lui Coogan a fost criticată de Prof. Phyllis Trible, de la Wake Forest University School of Divinity din Carolina de Nord, întrucât nu observa că patriarhatul nu a fost decretat, ci doar descris de Dumnezeu, patriarhatul fiind specific oamenilor de după căderea în păcat.[7] Ea admite că în această privință apostolul Pavel făcea aceeași greșeală ca și Coogan.[7]

Porunca privitoare la adulter interzicea bărbaților israeliți să aibă contacte sexuale cu nevestele altor israeliți, dar bărbaților israeliți nu le era interzis să aibă contacte sexuale cu sclavele lor. Contactul sexual dintre un bărbat israelit, chiar căsătorit și o femeie nemăritată și nelogodită nu era considerat drept adulter.[8] Această concepție despre adulter provine din aspectul economic al căsătoriilor israelite, adulterul fiind violarea posesiunii exclusive a soțului asupra nevestei sale, în timp ce nevasta, în calitate de posesiune, nu avea vreun astfel de drept asupra soțului ei.[9]

Contactul sexual al lui David cu soția lui Urie nu s-a pus drept adulter, deoarece Urie nu era evreu și doar bărbații evrei erau protejați de codul legal de la Sinai.[10]

Totuși, analizând problema strict după scripturi se observă ca David a plătit fapta comisă cu prețul întâiului născut din Bat-Sheba, totuși cel de al doilea fiu avea sa fie moștenitorul la tron, înțeleptul rege Solomon.

Importanță politică modificare

Unele dintre Porunci par problematice pentru oamenii moderni care trăiesc în societăți libere,[11] cum ar fi că ele prevăd pedeapsa capitală pentru blasfemie, idolatrie, apostazie, adulter, blestemarea părinților proprii și încălcarea Sabatului.[12][13][14][15][16][17]

Cele zece porunci modificare

  Învățătura iudaică Învățătura augustino-luterană Învățătura ortodoxă Învățătura catolică și luterană
Introducere Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte și a zis Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte și a zis „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.” Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte și a zis „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.” Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte și a zis:
Prima Poruncă „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.” „Să nu ai alți dumnezei afară de Mine. Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești.” „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău: să nu ai alți dumnezei afară de Mine. ” „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău: să nu ai alți dumnezei afară de mine, să nu-ți faci chip cioplit ca să te închini lui.”
Porunca a II-a „Să nu ai alți dumnezei afară de mine. Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești.” „Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui.” „ Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești.” „Să nu spui numele Domnului Dumnezeului tău în zadar.”
Porunca a III-a „Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui.” „Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești.” „Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui.” „Adu-ți aminte să sfințești ziua Domnului.”
Porunca a IV-a „Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești.” „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara, pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.” „Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești. Lucrează șase zile și-ți fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a șaptea este odihna Domnului Dumnezeului tău. ” „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie bine și să trăiești mult pe pământ.”
porunca a V-a „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara, pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.” „Să nu ucizi.” „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie bine și să trăiești ani mulți pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l va da ție.” „Să nu ucizi.”
Porunca a VI-a „Să nu ucizi.” „Să nu preacurvești.” „Să nu ucizi.” „Să nu faci fapte necurate.”
Porunca a VII-a „Să nu preacurvești.” „Să nu furi.” „Să nu fii desfrânat.” „Să nu furi.”
porunca a VIII-a „Să nu furi.” „Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.” „Să nu furi.” „Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.”
Porunca a IX-a „Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.” „Să nu poftești casa aproapelui tău.” „Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.” „Să nu poftești femeia aproapelui tău.”
porunca a X-a „Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.” „Să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.” „Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.” „Să nu poftești casa aproapelui tău și nici un lucru ce este al lui.”

Note modificare

  1. ^ „Three versions of the Decalogue. Grouping the Exodus 20 commandments”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Pentru politeismul inițial al evreilor vezi John Day Yahweh and the Gods and Goddesses of Canaan, Chippenham: Sheffield Academic Press, 2000, pagina 68.
  3. ^ "Legile sînt indispensabile oricărei societăți cît de cît organizate; pentru a le spori autoritatea, ele erau puse adesea pe seama unei divinități, așa cum s-a întîmplat cu celebrul cod de legi al regelui babilonian Hammurabi (secolul al XVIII-lea), pe care i-l înmînase zeul Shamash. În Israel se socotea că toate legile îi fuseseră date lui Moise de către Iahve și din această pricină ele sînt consemnate în Pentateuc." - p. 35 în "Vechiul Testament", Edmond Jacob, Humanitas 1993.
  4. ^ Alan M. Dershowitz (). „Ten Commandments Aren't Gun Control”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . Literally read, the Decalogue includes 19 different commands and prohibitions. 
  5. ^ a b c Coogan, Michael (). „4. Thou Shalt Not: Forbidden Seuxal Relationships in the Bible”. God and Sex. What the Bible Really Says (în engleză) (ed. 1st). New York, Boston: Twelve. Hachette Book Group. p. 102. ISBN 978-0-446-54525-9. Accesat în . 
  6. ^ Coogan, Michael (). „4. Thou Shalt Not: Forbidden Seuxal Relationships in the Bible”. God and Sex. What the Bible Really Says (în engleză) (ed. 1st). New York, Boston: Twelve. Hachette Book Group. p. 103. ISBN 978-0-446-54525-9. Accesat în . 
  7. ^ a b Phyllis Trible God and Sex: What the Bible Really Says Arhivat în , la Wayback Machine. Biblical Archaeology Review
  8. ^ Collins, R. F. (1992). "Ten Commandments." In D. N. Freedman (Ed.), The Anchor Yale Bible Dictionary (Vol. 6, p. 386). New York: Doubleday
  9. ^ Tigay, Jeffrey Howard (). „Adultery”. În Skolnik, Fred; Berenbaum, Michael; Thomson Gale (Firm). Encyclopaedia Judaica. 1 (ed. 2nd). p. 424. ISBN 978-0-02-866097-4. OCLC 123527471. Accesat în . adultery constituted a violation of the husband’s exclusive right to her 
  10. ^ Wright Knust, Jennifer (). „Chapter 2 - Biblical Marriage”. Unprotected Texts: The Bible's Surprising Contradictions About Sex and Desire. HarperCollins. ISBN 978-0-06-172558-6. 
  11. ^ Hitchens, Christopher (). „Dump the Ten Commandments”. Slate Magazine. Accesat în . 
  12. ^ Malina, Bruce J.; Rohrbaugh, Richard L. (). Social-science commentary on the Synoptic Gospels. Minneapolis: Fortress Press. pp. 418–419. ISBN 978-0-8006-3491-9. OCLC 53289866. 
  13. ^ Abel, Michael K. (). „Introduction”. America Versus the Ten Commandments: Exploring One Nation's Commitment to Biblical Morality. Covenant Books, Incorporated. p. 19 fn. 13. ISBN 978-1-64300-122-7. 
  14. ^ Wright, Christopher J.H. (). Knowing God Through the Old Testament: Three Volumes in One. InterVarsity Press. p. 180. ISBN 978-0-8308-7207-7. 
  15. ^ Marshall, Christopher (). „Capital Punishment”. În Green, Joel B.; Lapsley, Jacqueline E.; Miles, Rebekah; Verhey, Allen. Dictionary of Scripture and Ethics. Baker Publishing Group. p. 119. ISBN 978-1-4412-3998-3. 
  16. ^ Hobson, Tom (). What’s On God’s Sin List for Today?. Wipf and Stock Publishers. p. 14. ISBN 978-1-62189-287-8. 
  17. ^ Westbrook, Raymond; Wells, Bruce (). Everyday Law in Biblical Israel: An Introduction. Presbyterian Publishing Corporation. p. 71. ISBN 978-0-664-23497-3. 

Legături externe modificare

Vezi și modificare