Comitatul de Valois

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia

Regiunea Valois, numită la origine pagus valensis, era situată pe valea râului Oise, în Picardia. Ea a constituit un fief al Franciei apusene și ulterior al Regatului Franței până când conții săi au instalat o dinastie regală, Casa de Valois, care a succedat Casei de Capet în 1328. Comitatul a fost, alături de alte comitate (Beauvais, Vexin, Vermandois și Laon), parte a "ramurii de Oise" a feudei care era adeseori deținută de către o anume familie ca o linie de apărare împotriva asalturilor vikingilor asupra Parisului.

Blazonul conților și ducilor de Valois.

Comitatul și apoi ducatul de Valois a fost localizat în nordul Franței, la nord-est de Île-de-France. Reședința sa era la Crépy-en-Valois.[1]

Conții de Valois modificare

  • Pepin I conte de Vermandois și Valois (cca. 886892), fiul regelui Bernard de Italia.
  • Pepin al II-lea, fiul precedentului, conte de Vermandois and Valois.
  • Pepin al III-lea, fiul precedentului, conte de Valois.
  • Adela, fiică a precedentului, contesă de Valois, devenită în 923 soția lui Waleran al II-lea (sau Gauthier al II-lea), conte de Vexin și Amiens.

Waleran al II-lea, conte de Vexin, d. 956, devenit conte de Amiens, în baza drepturilor dobândite prin soția sa Adela

  • 956987 Valter I, de asemenea conte de Vexin și Amiens
  • 9871027 Valter al II-lea, de asemenea conte de Vexin și Amiens
  • 10271035 Drogo, de asemenea conte de Vexin și Amiens
  • 10351063 Valter al III-lea, de asemenea conte de Vexin, Maine și Amiens
  • 10631074 Raul, de asemenea conte de Vexin și Amiens, a cărui cea de a treia soție a fost Anna de Kiev, regina văduvă a Franței (căsătoria nu a produs copii)
  • 10741077 Simon, de asemenea conte de Vexin și Amiens

Atașată coroanei regale în 1076 sau 1077.

Atașată coroanei regale de către regele Filip al II-lea August

Ducii de Valois modificare

inclusă în domeniul regal
inclusă în domeniul regal
inclusă în domeniul regal

Bibliografie modificare

  • Anselme, (Père), Histoire généalogique et chronologique de la Maison Royale de France, des pairs, grands officiers de la couronne & de la maison du Roy, 1726.
  • Fouquier-Cholet, Eloi, Q.A. Histoire des comtes héréditaires de Vermandois, Saint-Quentin, 1832.
  • Mabillon, Jean, Annales ord. Sancti Benedicti. Ticinense. Lucae, 1739.
  • Moreri, Louis, Le Grand Dictionnaire Historique, Paris, 1743–1749.

Note modificare

  1. ^ Mish, Frederick C. (Editor in Chief), Valois, Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary, ediția a noua, Springfield, MA, Merriam-Webster Inc., 1985. ISBN 0-87779-508-8, ISBN 0-87779-509-6 (indexed) șiISBN 0-87779-510-X (deluxe).