Comuna Beliș, Cluj

comună din județul Cluj, România

Beliș (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bălcești, Beliș (reședința), Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Se află la aproximativ 77 km vest de Cluj-Napoca și circa 27 km sud de Huedin. Toponimul pare să fie de origine slavă.

Beliș
—  comună  —

Stemă
Stemă
Beliș se află în România
Beliș
Beliș
Beliș (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°41′04″N 23°01′45″E ({{PAGENAME}}) / 46.68444°N 23.02917°E

Țară România
Județ Cluj

Atestare1770

ReședințăBeliș
Sate componenteBeliș, Bălcești, Dealu Botii, Giurcuța de Jos, Giurcuța de Sus, Poiana Horea, Smida

Guvernare
 - PrimarViorel Matiș[*][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total206,49 km²
Altitudine1.162 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.008 locuitori
 - Densitate6,76 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407075
Prefix telefonic+40 x64[1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj

Comuna este alcătuită din următoarele 6 sate: Bălcești, Beliș, Dealu Botii, Giurcuța de Sus, Poiana Horea și Smida. Satul Giurcuța de Jos a fost dezafectat prin decretul 223/1972 pentru construirea barajului de acumulare Fântânele.[3]

Istorie modificare

Nu se cunoaște data exactă a formării localității, se presupune însă că aceasta a fost formată de păstorii care veneau cu turmele prin zonă la pășunat. Aceștia și-au ridicat în zonă colibe, iar ulterior s-au așezat în zonă, rămânând definitiv acolo. Pe la 1737 în documentele vremii este amintită și localitatea Beliș.

La inceputul anilor 1970, pe vatra veche a satului Beliș s-a construit barajul Beliș-Fântânele, iar locuințele au fost strămutate pe deal. Satul vechi, Giurcuța de Jos, cu vatra și mormintele strămoșilor a fost inundat de apele lacului de acumulare Fântânele. Vara când nivelul apelor lacului scade, se pot vedea ruinele satului, în special biserica.

Date geografice modificare

Localitatea este extinsă pe pantele de nord-vest ale Munților Gilău și pe cele de sud-sud-est ale Măgurii Călățele din Munții Apuseni, pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al Râului Someșul Cald.

Comuna este așezată în plin ținut al moților, la o altitudine de 1.050 m.

Căi de acces modificare

Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai ușor se ajunge pe șosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Brașov, iar din Huedin se trece pe drumul național [ [ DN1R ] ]către Beliș.

Arii protejate modificare

Molhașul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliș, rezervație naturală botanică (molhaș = mlaștină oligotrofă, săracă în substanțe minerale și nutritive).

Demografie modificare




 

Componența etnică a comunei Beliș

     Români (84,82%)

     Alte etnii (0,2%)

     Necunoscută (14,98%)



 

Componența confesională a comunei Beliș

     Ortodocși (77,98%)

     Penticostali (5,46%)

     Alte religii (1,39%)

     Necunoscută (15,18%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Beliș se ridică la 1.008 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.211 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,82%), iar pentru 14,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,98%), cu o minoritate de penticostali (5,46%), iar pentru 15,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație modificare

Comuna Beliș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Viorel Matiș[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal2    
Partidul Mișcarea Populară1    
Partidul PRO România1    
Uniunea Salvați România1    

Evoluție istorică modificare

Structura etnică modificare

De-a lungul timpului populația satului Beliș a evoluat astfel:

Recensământul[8] [9] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 545 537 8 0
1880 775 719 16 40
1890 931 919 11 1 0
1910 1.739 1.391 282 38 28
1920 1.501 1.441 38 22
1930 2.134 2.003 76 20 15 20
1941 2.529 2.507 17 1 4
1956 2.878 2.864 13 1
1966 3.532 3.524 8 0
1977 3.022 2.999 22 1
1992 1.546 1.546 0
2002 1.384 1.381 2 1 0

Beliș, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura confesională modificare

Conform datelor recensământului în localitatea Beliș cultele religioase erau reprezentate în 2002 astfel: 87% ortodocși, 12% baptiști și 1% alte culte. De-a lungul timpului proporția confesiunilor a fost următoarea:

Recensământul[10] [9] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Alte confesiuni
1857 649 649 0
1869 810 795 5 2 8
1880 775 756 19
1890 931 919 1 11
1910 1.739 1.339 86 105 124 85
1930 2.134 1.957 57 42 64 14
1992 1.546 1.469 1 76
2002 1.384 1.304 3 2 1 74

Lăcașuri de cult modificare

Obiective turistice modificare

Peșteri modificare

Date economice modificare

Principalele ocupații ale locuitorilor comunei sunt creșterea animalelor și prelucrarea lemnului.

Pe lângă aceasta se mai practică colectarea ciupercilor și a fructelor de pădure.

Din cauza altitudinii ridicate agricultura nu se poate practica la nivel dezvoltat.

Zona este una cu un potențial turistic ridicat, ceea ce a dus la creșterea industriei locale de agroturism și se așteaptă creșteri și mai mari în domeniu.

Educație modificare

Există o școală în satul Beliș și două în satul Poiana Horea. În Beliș există și o grădiniță de copii.

Galerie de imagini modificare

Vezi și modificare

Bibliografie modificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Note modificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Viorel STĂNICĂ. „EVOLUȚIA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A JUDEȚULUI CLUJ, ÎN PERIOADA 1968-2002” (PDF). REVISTA TRANSILVANĂ DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(7)/2002. [nefuncțională]
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  9. ^ a b Structura etno-demografică a României
  10. ^ Varga E. Statistică recensăminte după confesiune
  11. ^ Molhaș: mlaștină oligotrofă (săracă în substanțe minerale și nutritive).

Legături externe modificare

  Materiale media legate de Beliș la Wikimedia Commons