Comuna Brețcu, Covasna
| Acest articol are nevoie de atenția unui expert în domeniu. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului! |
Brețcu (maghiară Bereck) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Brețcu (reședința), Mărtănuș și Oituz.
| Brețcu | |||
| Bereck | |||
| — comună — | |||
 | |||
| |||
 Brețcu (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 46°03′N 26°18′E / 46.05°N 26.3°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Covasna | ||
| Atestare documentară | 1426 | ||
| Reședință | Brețcu | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Brețcu[*] | Zoltán Dimény[*][1][2] (UDMR, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 116,03 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 3.132 locuitori | ||
| - Densitate | 33,82 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 527060 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Istoric modificare
Breucii (în greacă Βρεῦκοι) au fost membrii unui mic trib de iliri care au migrat în vecinătatea actualului Brčko din Bosnia și Herțegovina. După cucerirea romană în secolul I î.Hr., mulți breuci au migrat și s-au stabilit în Dacia, unde o localitate numit Bereck sau Brețcu, un râu (râul Brețcu) și un munte (Munții Brețcului) din România de astăzi au fost numite după ei.[3]
Localitatea a fost atestată documentar începând cu anul 1426 sub diverse nume: Bereczk (1476), Breczko (1482-1496), Bretzku (1787 și 1850), Bereck (1854).
La Brețcu, primele cercetări arheologice sistematice au fost întreprinse numai între anii 1925-1926 de Emil Panaitescu. În această perioadă au fost descoperite termele castrului aflate la 100 m de castru. Ștampilele de pe cărămizi aflate în castru și la terme aparțin unităților militare COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită Cetatea Lupului, s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, țigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului.
G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat românesc pomenit în diploma regelui Sigismund din anul 1426.[4][necesită sursă mai bună][5][6]
Conform analizei diplomei din anul 1426 făcută de Lisseanu[necesită sursă mai bună], Brețcu a fost un cnezat românesc condus de Ioan Cneazul (chinezul în originalul tradus de Lisseanu) zis Ungurul și Radul fiul lui Țacu din Brețcu. Aceștia se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite ca satul româneasc Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicției ducelui lor și să păzească și pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova.
Textul în limba latină: Nos Sigismundus... commendamus tenore presentium, significantes quibus expedit universis; Quod venientes nostre Majestatis in presentiam fideles nostri Joannes Kenesius dictus Magyar, et Radul filius Czako de Bereczkfalva, nostre declararunt Majestati, quod in confinibus Terre Siculorum nostrorum, versus partes Moldavie existeret quedam villa Valachalis Bereczkfalva vocata...[7]
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Brețcu
Maghiari (73,24%)
Români (23,28%)
Alte etnii (0,22%)
Necunoscută (3,26%)
Componența confesională a comunei Brețcu
Romano-catolici (72,8%)
Ortodocși (19,76%)
Reformați (1,76%)
Penticostali (1,4%)
Alte religii (0,77%)
Necunoscută (3,51%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brețcu se ridică la 3.132 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.550 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (73,24%), cu o minoritate de români (23,28%), iar pentru 3,26% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (72,8%), cu minorități de ortodocși (19,76%), reformați (1,76%) și penticostali (1,4%), iar pentru 3,51% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]
Politică și administrație modificare
Comuna Brețcu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Zoltán Dimény[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 10 | |||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||||
| Neculae Marian | 1 | |||||||||||
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára Akadémiai Kiadó, Budapest 1978 ISBN: 963 05 1490 7 103. oldal Bereck-szócikk
- ^ G. Popa Lisseanu, Originea secuilor si secuizarea romanilor Ed. Pur Si Simplu, Bucuresti, 2003, p.69, ISBN 973-86261-4-5
- ^ O.G. Lecca, Dictionar istoric, arheologic si geografic al Romaniei, Bucuresti, Editura Universul, 1937, p.90
- ^ Lapedatu, I. Lupas, Realitati istorice in voevodatul Transilvaniei, Anuarul Institutului de Istorie Nationala, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului,1938, p.30
- ^ http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf3468.pdf
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și modificare
- Castrul roman Angustia
- Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș
- Biserica Sfântul Nicolae din Brețcu
- Oituz - Ojdula (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
- http://www.milisoft.ro/doc/Limba/Carte_Veche/%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29/.%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29.pdf
- http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/anuarulinstitutuluideistorienationala/1936-1938/BCUCLUJ_FP_BALP_42_1936_1938_007_001.pdf
Galerie de imagini modificare
-
Biserica romano-catolică (1802) -
Biserica romano-catolică (nava spre altar) -
Primăria comunei -
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric) -
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (uşi şi icoane împărăteşti)
.jpg)
.jpg)