Comuna Creaca, Sălaj

comună din județul Sălaj, România

Creaca (în maghiară: Karika) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.

Creaca
—  comună  —

Map
Creaca (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°11′09″N 23°13′26″E ({{PAGENAME}}) / 47.185959°N 23.224015°E

Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Sălaj


ReședințăCreaca
Sate componenteCreaca, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului

Guvernare
 - PrimarIoan-Eugen Terec[*][1][2] (IND, )

Suprafață
 - Total74,16 km²

Populație (2021)
 - Total2.890 locuitori
 - Densitate41,07 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal457090

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Așezare modificare

Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij.

Demografie modificare



 

Componența etnică a comunei Creaca

     Români (89,27%)

     Romi (4,43%)

     Alte etnii (0,69%)

     Necunoscută (5,61%)


 

Componența confesională a comunei Creaca

     Ortodocși (70,48%)

     Baptiști (10,83%)

     Penticostali (10,38%)

     Martori ai lui Iehova (1%)

     Alte religii (1,63%)

     Necunoscută (5,67%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Creaca se ridică la 2.890 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.803 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,27%), cu o minoritate de romi (4,43%), iar pentru 5,61% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,48%), cu minorități de baptiști (10,83%), penticostali (10,38%) și martori ai lui Iehova (1%), iar pentru 5,67% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Evoluția numărului de locuitori ai comunei Creaca de-a lungul timpului așa cum apar în lucrarea lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8

1750: 1374 locuitori 1920: 4669 locuitori
1786: 2697 locuitori 1930: 5345 locuitori
1850: 3087 locuitori 1941: 5508 locuitori
1857: 3133 locuitori 1956: 5313 locuitori
1869: 3697 locuitori 1966: 4622 locuitori
1880: 3367 locuitori 1977: 4181 locuitori
1890: 3874 locuitori 1992: 3278 locuitori
1900: 3983 locuitori 2002: 3046 locuitori
1910: 4739 locuitori 2011: 2803 locuitori

Politică și administrație modificare

Comuna Creaca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ioan-Eugen Terec[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partidul Mișcarea Populară1     
Uniunea Salvați România1     

Scurt istoric modificare

Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei.

Economie modificare

Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.

Atracții turistice modificare

 
Biserica de lemn din satul Prodănești
  • Biserica de lemn din satul Borza, construită în anul 1758, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brebi, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brusturi, construită în anul 1701, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Creaca, construită în anul 1710, monument istoric
  • Biserica de lemn din Jac, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Prodănești, construită în anul 1650, monument istoric
  • Castrul roman de la Brusturi
  • Dealurile Dumbrava

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • I.A.Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Sport Turism, București 1982
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Lectură suplimentară modificare

  • Monografia comunei Creaca, Susana Taloș, Ludovica Ilieș, Editura Școala Noastră, Zalău, 2007

Legături externe modificare