Comuna Cuza Vodă, Călărași

comună din județul Călărași, România

Cuza Vodă este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Călărașii Vechi, Ceacu (reședința) și Cuza Vodă.

Cuza Vodă
—  comună  —
Stemă
Stemă
Cuza Vodă se află în România
Cuza Vodă
Cuza Vodă
Cuza Vodă (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°16′06″N 27°16′25″E ({{PAGENAME}}) / 44.26833°N 27.27361°E

Țară România
Județ Călărași


ReședințăCeacu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Cuza Vodă[*]Monica-Silvia Ceaușescu[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total140,5 km²

Populație (2021)
 - Total4.116 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal917045

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Așezare modificare

Comuna Cuza Vodă se află în zona centrală a județului, la zona de contact a Bărăganului Sudic cu Terasa Călărași, la vest de municipiul Călărași pe malul de nord al lacului Călărași. Este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Lângă Ceacu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ306, care leagă comuna spre nord de Dragoș Vodă (unde se termină în DN3A). În satul Ceacu, din DJ306 se ramifică DJ310, o șosea județeană ce duce spre est la Ștefan Vodă (unde se termină în DN21).

Demografie modificare




 

Componența etnică a comunei Cuza Vodă

     Români (92,69%)

     Alte etnii (0,07%)

     Necunoscută (7,24%)




 

Componența confesională a comunei Cuza Vodă

     Ortodocși (91,81%)

     Alte religii (0,66%)

     Necunoscută (7,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cuza Vodă se ridică la 4.116 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.045 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,69%), iar pentru 7,24% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,81%), iar pentru 7,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație modificare

Comuna Cuza Vodă este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Monica-Silvia Ceaușescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat4      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2      
Partidul PRO România1      

Istorie modificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasa Borcea a județului Ialomița, funcționau comunele Ceacu și Călărașii Vechi. Comuna Călărașii Vechi avea doar satul de reședință, precum și târlele Calangi, Grătaru, Stâlpu, Trestia, Gara Silistra, Revederea, Maican, Vadu Cailor, Osman, Luchia și Siliștea Înaltă, având în total o populație de 1097 de locuitori; în comună funcționau o școală mixtă cu 57 de elevi (dintre care 21 de fete) și o biserică.[6] Comuna Ceacu avea în unicul ei sat 1595 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 77 de elevi (dintre care nouă fete).[7]

În 1925, satul Cuza Vodă, format prin împroprietărirea țăranilor începând cu anul 1899,[8] apare în anuarul Socec ca reședință a unei comune nou-înființate (și care probabil cuprindea și satul Ceacu, care este lipit de el), cu 4500 de locuitori.[9] Comuna Călărașii Vechi, cu satele Călărașii Vechi și Mircea Vodă, avea 3305 locuitori. Ambele comune erau arondate plășii Ciocănești din același județ.[10]

Legea administrativă din 1931 arată apoi că comuna Ceacu avea în compunere satele Ceacu și Cuza Vodă, iar comuna Călărașii Vechi — doar satul Călărașii Vechi.[11]

În 1950, comunele au trecut la raionul Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București și în timp, comunele Ceacu și Călărașii Vechi au fost comasate, formând comuna Cuza Vodă, după noul sat mare apărut în secolul al XX-lea în mijlocul ei. În 1969, comuna Cuza Vodă a trecut din nou la județul Ialomița (reînființat).[12][13] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[14]

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale parțiale din 27 iunie 2021, Biroul Electoral Central, accesat în  
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Călărași-Vechi”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 254. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ceacul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 309. 
  8. ^ „Scurtă descriere a localității. Istorie”. Primăria comunei Cuza Vodă. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Comuna Cuza Vodă în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Comuna Călărașii-Vechi în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original în . Accesat în . 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Vezi și modificare