Comuna Ghioroc, Arad
Ghioroc (în maghiară: Gyorok) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Cuvin, Ghioroc (reședința) și Miniș.
| Ghioroc | |||
| — comună — | |||
 Muzeul viei și vinului din satul Ghioroc | |||
| |||
 Ghioroc (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 46°09′11″N 21°35′06″E / 46.153036°N 21.585002°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Arad | ||
| SIRUTA | 10872 | ||
| Reședință | Ghioroc | ||
| Sate componente | Ghioroc, Cuvin, Miniș | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Ghioroc[*] | Corneliu Popi-Morodan[*][1][2] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 49,6 km² | ||
| Altitudine | 132 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 3.871 locuitori | ||
| - Densitate | 81,95 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 317135 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Mircea-Traian Luca (PD-L).
Istoric modificare
Prima atestare documentară a localității Ghioroc datează din anul 1135. Satul Cuvin este atestat documentar în anul 1323, iar Miniș, în anul 1302. Prima cale ferată electrificată din estul Europei și a opta din lume a fost inaugurată la Ghioroc, la data de 10 aprilie 1913. Săgeata Verde a avut rolul de a transporta țăranii din Podgoriile Aradului în orașul Arad, pentru a-și vinde marfa. Traseul conținea 3 segmente: Arad - Ghioroc, Ghioroc - Pâncota și Ghioroc - Radna. Pentru a aduna fondurile necesare începerii lucrărilor, s-a format Societatea Anonimă Calea Ferată Arad - Podgoria, cu sediul în Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colțuri, cu centrul în Ghioroc. Dupa aproape 100 ani de la inaugurare, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment, Arad - Ghioroc, traficul realizându-se cu tramvaie.
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Ghioroc
Români (81,17%)
Maghiari (10,02%)
Alte etnii (1,19%)
Necunoscută (7,62%)
Componența confesională a comunei Ghioroc
Ortodocși (60,55%)
Romano-catolici (11,31%)
Adventiști (8,47%)
Penticostali (5,73%)
Baptiști (2,04%)
Fără religie (1,06%)
Alte religii (2,12%)
Necunoscută (8,71%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ghioroc se ridică la 3.871 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.790 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,17%), cu o minoritate de maghiari (10,02%), iar pentru 7,62% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,55%), cu minorități de romano-catolici (11,31%), adventiști (8,47%), penticostali (5,73%), baptiști (2,04%) și fără religie (1,06%), iar pentru 8,71% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație modificare
Comuna Ghioroc este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Corneliu Popi-Morodan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 11 | ||||||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||||||||||
Atracții turistice modificare
- Biserica Ortodoxă "Sf. Mucenic Dimitrie" din satul Ghioroc, construcție 1793
- Biserica Romano-Catolică din Ghioroc, construită între anii 1779 - 1781
- Monumentul Eroilor din Ghioroc
- Muzeul viei și vinului din Ghioroc
- Muzeul Agricol
- Lacul Ghioroc
- Drumul Vinului (Păuliș - Ghioroc - Covăsânț - Șiria și Ghioroc - Arad) (finalizat în anul 2015)
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .