Comuna Recea-Cristur, Cluj

Recea-Cristur (în maghiară Récekeresztúr) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța și Recea-Cristur (reședința).

Coordonate: 47°04′49″N 23°31′22″E ({{PAGENAME}}) / 47.08028°N 23.52278°E
Recea-Cristur
— comună —
Biserica de lemn din Osoi (monument istoric)
Recea-Cristur Recea-Cristur (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

Atestare	1320 ^[1]

Reședință	Recea-Cristur
Sate componente	Recea-Cristur, Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța

Guvernare
- Primar	Laurian Alexandru Rus[*]^[3]^[4] (PNL, 2004)

Suprafață
- Total	76,19 km²
Altitudine	435 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.453 locuitori
- Densitate	22,36 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407480
Prefix telefonic	+40 x64^[2]

Prezență online
site web oficial

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Recea-Cristur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Recea-Cristur pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Date geografice modificare

Comuna este situată în zona Dealurilor Gârboului, pe cursul superior al râului Lonea.

Demografie modificare

Componența etnică a comunei Recea-Cristur

Români (65,18%)

Romi (25,74%)

Alte etnii (0,96%)

Necunoscută (8,12%)

Componența confesională a comunei Recea-Cristur

Ortodocși (79,56%)

Penticostali (10,05%)

Alte religii (1,86%)

Necunoscută (8,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Recea-Cristur se ridică la 1.453 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.412 locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,18%), cu o minoritate de romi (25,74%), iar pentru 8,12% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,56%), cu o minoritate de penticostali (10,05%), iar pentru 8,53% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație modificare

Comuna Recea-Cristur este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Laurian Alexandru Rus[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	9

Evoluție istorică modificare

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[9] ^[10]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	2.947	2.805	101		10	31
1880	2.767	2.645	60	32		30
1890	3.148	3.015	68	35		30
1900	3.237	3.112	41	67		17
1910	3.449	3.338	64	36		11
1920	3.457	3.380	14			63
1930	3.712	3.610	23		35	44
1941	3.772	3.614	122		12	24
1956	4.339	4.277	24		37	1
1966	3.993	3.967	10	1	15	0
1977	3.149	3.093	7	2	47	0
1992	1.812	1.669	5		138	0
2002	1.701	1.518	13	1	169	0

Recea-Cristur - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric modificare

Prima menționare documentară a satului Recea-Cristur este din 1320.

Lăcașuri de cult modificare

Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Osoi (1800), cu picturi pe pereții interiori datând din 1821.
Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Ciubăncuța (1829).
Biserica de lemn din Pustuța

Bibliografie modificare

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Legături externe modificare

Materiale media legate de Recea-Cristur la Wikimedia Commons
Pagina Primăriei
Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

Note modificare

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 216
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Recea-Cristur
^ Structura etno-demografică a României

Imagini modificare

Drumul Panticeu-Recea-Cristur
Recea-Cristur
Monumentul eroilor
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”
Recea-Cristur, județul Cluj
Capela
Biserica penticostală
Recea-Cristur, județul Cluj
Recea-Cristur
Școala
Cea mai mare fermă de bizoni din Europa se află la Recea-Cristur
Bizonii din Recea-Cristur, județul Cluj
Biserica de lemn din Pustuța
Escu
Biserica din Elciu
Osoi
Biserica de lemn din Osoi
Ciubăncuța
Biserica de lemn din Ciubăncuța
Ciubăncuța
Jurca
Biserica din Jurca
Căprioara
Lacul
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1939)
Biserica penticostală

[atlas1-1] Atlasul localităților județului Cluj, p. 216

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-3] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-4] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[insse_2011_nat-5] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-7] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[8] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[st-9] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Recea-Cristur

[e2002-10] Structura etno-demografică a României

[1]

[3]

[4]

[2]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]