Corvetă se numea un tip de navă de luptă din epoca velierelor, cu puntea continuă de la prova la pupa și armată cu 18—31 tunuri.[1] Corveta este o navă rapidă, mai mică decât fregata. În secolele XVIII-XIX, corvetele erau nave cu trei catarge, cu velatură pătrată. Corvetele erau folosite pentru a trimite mesaje în interiorul unei flote și, uneori, escortau navele comerciale.

Corveta"Novik", 1856-1863

În epoca navelor cu mașini, numele s-a transmis unui tip de navă de tonaj redus, cu excelente calități nautice, destinată în special misiunilor de patrulare și de escortă a convoaielor de nave de transport în timp de război.[1] Corvetele moderne au, de obicei, un deplasament de 500-1.000 tone și sunt înarmate cu tunuri, torpile și mitraliere. Ele îndeplinesc misiuni împotriva submarinelor și avioanelor sau ca patrule de coastă, în cadrul flotelor mici.

Divizionul de corvete românești modificare

 
Corveta 260 Amiral Petre Bărbuneanu.

În anul 2006, Divizionul de Corvete, având ca loc de dislocare permanent portul Mangalia, avea în compunere patru corvete: Amiral Petre Bărbuneanu (260); Viceamiral Eugeniu Roșca (263); Contraamiral Eustațiu Sebastian (264); Contraamiral Horia Macellariu (265).[2]

Aceste corvete sunt nave de luptă, a căror destinație principală o reprezintă lupta antisubmarin. În acest scop, au la bord ca armament de bază torpile și bombe antisubmarin de diferite tipuri. Ele execută căutarea, descoperirea, urmărirea, identificarea și neutralizarea/nimicirea submarinelor inamice pe comunicațiile proprii, apropiate sau îndepărtate, independent sau în cooperare cu aviația antisubmarin sau cu submarinele proprii.[2]

Note modificare

  1. ^ a b Lexicon maritim englez-român, Ed. Științifică, București, 1971
  2. ^ a b „Divizioane de nave de luptă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Corvetă