Cosoroabă
Cosoroaba este un element constitutiv al șarpantei unui acoperiș și anume fiecare dintre bârnele așezate orizontal deasupra pereților casei în lungul acoperișului, pentru a susține căpriorii.[1] Cosoarba este talpa de jos a șarpantei, pe ea se sprijină tot acoperișul. [2]
În arhitectura tradițională, cosoroaba este și grinda orizontală întâlnită deasupra stâlpilor unui foișor, a unui pridvor sau a unei prispe. Este adesea împodobită cu decorații liniare (crestături), traforate sau sculptate.
Decorații deosebite prezintă costoroabele bisericilor de lemn din Slăvuța (Gorj), Larga (Gorj) și Mănăstirea Draga-Cozla (Neamț)[3].
La Biserica de lemn din Brebi cu hramul „Sf. Împ. Constantin și Elena” din Brebi, județul Sălaj ca un omagiu adus realizatorilor, în cosoroaba prispei a fost săpat următorul text: „1759 în acea vreme au făcut această biserică. Meșteri au fost Breurz și Borzan Ion în zilele lui popa Dănilă”. [4]
Note modificare
- ^ DEXonline: cosoroabă[nefuncțională]
- ^ Variante pentru acoperisul casei
- ^ Vasile Drăguț - Dicționar enciclopedic de artă medieval românească (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976), p. 108
- ^ Istoricul Bisericii Ortodoxe cu hramul „Sf. Imp. Constantin si Elena” din Brebi