Criogenie
Criogenia este tehnica producerii temperaturilor foarte joase, sau domeniul fizicii al cărui obiect de studiu este „frigul adânc”. Criogenia studiază producerea acestor temperaturi și comportarea substanțelor în aceste condiții. Limita domeniului este convențională, însă actual este acceptat că se referă la temperaturi sub −150 °C, adică 123 K.[1]. În criogenie se folosește cu preponderență scara Kelvin, a temperaturilor absolute.
Aplicațiile criogeniei se regăsesc în industria gazelor, medicină, tratamente corporale, industria alimentară, industria spațială și cea nucleară:
- descompunerea amestecurilor de gaze și lichefierea gazelor componente: oxigen, azot, heliu, hidrogen, gaz petrolier lichefiat etc.
- transportul pe distanțe lungi de gaze naturale
- tratamentul anumitor boli, operații chirurgicale
- tratamentul de slăbire prin înghețarea celulelor de grăsime
- conservarea alimentelor folosind azot lichid
- studiul superconductibilității și al superfluidității
Criogenia în tratamentele corporale modificare
Note modificare
- ^ Stamatescu, p. 13
Bibliografie modificare
- Cornel Stamatescu, Marius Peculea, Vsevolod Radcenco, Sava Porneală, Horia Barbu: Criogenie tehnică, București: Editura Tehnică, 1982
- Roxana Elena Ionete, Elena Carcadea, Eusebiu Ilarian Ionete, Ioan Ștefănescu, Risc tehnologic - aspecte privind aprecierea riscului unei instalații de distilare izotopică a hidrogenului, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2009
Lectură suplimentară modificare
- I. G. Deac, Elemente de criogenie, Editura Napoca Star, 2010
Vezi și modificare
Legături externe modificare
- Viata in stand-by – stiinta criogeniei, 15 septembrie 2010, Alexandru Safta, Descoperă
- Primul crionaut al lumii asteapta sa fie inviat Arhivat în , la Wayback Machine., 30 martie 2011, Revista Magazin
- http://www.descopera.net/despre-criogenia-umana.html Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://www.noblezza.ro/cum-scapi-de-celulita-si-de-grasimea-localizata-cu-ajutorul-tratamentului-crio-cooltech/ Arhivat în , la Wayback Machine.