Cugir

Cugir, mai demult Cudgir (în maghiară Kudzsir, în germană Kudsir, Kudschir, Kuschir) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Bocșitura, Bucuru, Călene, Cugir (reședința), Fețeni, Goașele, Mugești și Vinerea.

Cugir

Kudzsir
Kudschir

— oraș —

Stemă

Cugir

Cugir (România)

Localizarea orașului pe harta României

Cugir

Cugir (Județul Alba)

Localizarea orașului pe harta județului Alba

Coordonate: 45°50′37″N 23°21′49″E / 45.84361°N 23.36361°E

Atestare documentară

1330

Reședință

Cugir[*]

Sate componente

Cugir[*], Bocșitura, Bucuru, Călene, Fețeni, Goașele, Mugești, Vinerea

Guvernare

- Primar

Adrian Ovidiu Teban[*]^[1]^[2] (PNL, 2004)

Suprafață

- Total

354,1 km²

Altitudine

438 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

19.473 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

515600

Localități înfrățite

- Wasserburg am Inn

Germania

Prezență online

site web oficial

Localizarea în cadrul județului

Geografie modificare

Teritoriul orașului ocupă partea de sud-vest a județului, iar orașul propriu-zis este situat în partea nordică a acestui teritoriu. În imediata apropriere spre est, sud și vest se ridică dealuri ce depășesc 700 m altitudine, în mare măsură acoperite cu foioase și plantații de pin. Spre sud de aceste dealuri se întinde regiunea muntoasă, grupa munților Șureanu ce face parte din Carpații Meridionali, iar spre nord șerpuiește lunca și terasele râului Cugir.

Din punct de vedere geografico-matematic, localitatea se află la intersecția paralelei de 45’49” latitudine nordică cu meridianul de 23’ 34” longitudine estică, situându-se la 15 km sud de Valea Mureșului, la 25 km est de Orăștie, 35 km sud–vest de Sebeș și 45 km sud-vest de municipiul Alba Iulia.

Orașul Cugir este situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăștiei cu Munții Șureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300 m față de nivelul mării.

Municipiile apropiate de Cugir sunt:

municipiul Alba-Iulia – 45 km nord-est,
municipiul Sibiu – 97 km,
municipiul Deva – 45 km,
municipiul Cluj-Napoca – 149 km.

Administrativ teritoriul orașului Cugir se învecinează:

la N cu comuna Șibot,
la N-E cu comuna Săliștea,
la E cu comunele Săsciori, Pianu și Șugag,
la S și la V cu județul Hunedoara

Climă modificare

Tipul de climat este temperat-continental-umed. Acesta se caracterizează prin temperatura medie anuală de 8º-9 °C și un regim potrivit de precipitații de 600–700 mm anual.

Datorită diferenței reliefului în altitudine, pe teritoriul orașului Cugir și condițiile climatice sunt diferențiate. Se poate vorbi astfel despre un microclimat a zonei de luncă, terase și dealuri și despre climatul de munte. Munții de lângă Cugir sunt foarte vegetați și verzi, cu multă pădure. În general, verile sunt călduroase iar iernile blânde deoarece orașul este înconjurat de dealuri și munți care "protejează" de anumite dezlănțuiri ale naturii cum ar fi vremea, furtunile și cutremurele.

Bazin hidrografic modificare

Orașul Cugir se află pe malul râului Cugir care este un curs de apă, al șaizeci și unulea afluent de stânga al râului Mureș.

Istoric modificare

Cugirul s-a dezvoltat din vechea așezare rurală Kudsir, atestată documentar în anul 1493, devenind oraș în anul 1968.

Pe „Dealul Cetății”, pe un promontoriu strategic, a existat probabil o fortificație dacică. Ea n-a fost cercetată prin săpături sistematice. Totuși, pe baza fragmentelor ceramice găsite, se pare că fortificația ar data din sec. II-I î.C. Pentru aceeasi datare pledează și un mic tezaur de monede, descoperit la poalele Dealului Cetății. Din acest tezaur se mai păstrează 8 tetradrahme din “Macedonia Prima” și o imitație dacică după o monedă de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a găsit pe platoul superior al cetății.

Demografie modificare

Componența etnică a orașului Cugir

Români (85,18%)

Romi (3,35%)

Alte etnii (0,67%)

Necunoscută (10,8%)

Componența confesională a orașului Cugir

Ortodocși (81,93%)

Penticostali (1,82%)

Alte religii (4,5%)

Necunoscută (11,75%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cugir se ridică la 19.473 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 21.376 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,18%), cu o minoritate de romi (3,35%), iar pentru 10,8% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,93%), cu o minoritate de penticostali (1,82%), iar pentru 11,75% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Cugir - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație modificare

Orașul Cugir este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Adrian Ovidiu Teban[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	10
	Partidul Social Democrat	5
	Uniunea Salvați România	4

Economie modificare

Profilul economic al orașului este preponderent industrial, axat în special pe activitatea de prelucrare a metalelor.

În anul 1799 se înființează prima unitate industrială importantă în zonă. În anul 1906 se construiește calea ferata Șibot- Cugir, iar în anul 1911 se realizează barajul si aducțiunea de apa de pe Râul Mic, fapt care facilitează dezvoltarea industrială a orașului.

În prezent industria cugireană se axează pe două ramuri principale:

Industria de armament (vezi: Uzina Mecanică Cugir)
Prelucrarea metalelor la rece.

Obiective turistice modificare

Catedrala Ortodoxă
Rezervația naturală Iezerul Șurianul (20 ha).
Biserica Sfânta Treime din Cugir construită între anii 1806-1809
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Vinerea - 5 km
Sălile muzeistice din Clubul elevilor și copiilor Cugir
Zonele de agrement Râul Mare și Râul Mic Cugir
Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni
Cetatea dacică de pământ de la Cugir - 2 km
Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel
Frumoasa (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).

Personalități modificare

Gheorghe Jiboteanu (1869 - 1932), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
Traian Lupea (1878 - 1967), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
Petru Roman (1881 - 1949), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
Ahmet Nurmambet (1893 - 1953), ofițer de origine tătară crimeeană al Armatei Române;
Iosif Pervain (1915 - 1982), istoric literar;
Alexandru A. Herlea (1907 - 1979), profesor universitar, om politic;
Valentin Uritescu (1941 - 2022), actor.

Galerie de imagini modificare

Cugir în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Dealul „Cetățuia” din Cugir (495 m)
Cugir în anul 1896
Intrarea principala în orașul Cugir
Vedere aeriana

Orașe înfrățite modificare

Orașul Cugir este înfrățit cu următoarea localitate:

Wasserburg am Inn, Germania, din 2006
Casalborgone, Italia, din 2011
Mellieha, Malta, din 2011
Vecpiebalgas, Letonia, din 2011

Note modificare

^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Bibliografie modificare

Lucian Badea, Ioan Mărculeț - The terraces from the Orăștie couloir, Year 7, Geographical Phorum, No. 7/2008, Craiova, 2008.
Cătălina Mărculeț, Ioan Mărculeț, Cornel Oprișa - Fenomene atmosferice de risc în Culoarul Mureșului între Arieș și Cugir, Comunicări de Geografie, Vol. XI, București, 2007.
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa - Castles & fortresses in Transylvania: Alba County/ Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba, Cluj-Napoca, 2009, ISBN 978-973-0-06143-3

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cugir

Informații generale despre Cugir Arhivat în 17 mai 2017, la Wayback Machine.
Site-ul primăriei din Cugir
Harta orașului Cugir
Cetatea dacică Singidava^{[nefuncțională]}

‎

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-1] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-2] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]