Wikipedia

Cupa Mitropa

Cupa Mitropa
(Cupa Europei Centrale)
Confederație Europa Europa
Organizator Hugo Meisl
Înființat(ă) în 1927
Desființat(ă) în 1992
Alte nume Zentropa Cup
Campion Cehia AC Sparta Praga (1927)

Slovenia Borac Banja Luka (1992)

Cele mai multe trofee Ungaria Vasas Budapesta (6)
Golgheter Ungaria György Sárosi (49 goluri)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cupa Mitropa, numită oficial La Coupe de l'Europe Centrale(Cupa Europei Centrale), a fost prima competiție fotbalistică europeană intercluburi. După cel de-al Doilea Război Mondial, începând cu 1951, competiția s-a numit Zentropa Cup.

Trofeul Cupei Mitropa

Context modificare

În anul 1897, cofondatorul clubului Vienna Cricket and Football Club, John Gramlick Sr, pune bazele unei competiții fotbalistice numită Cupa Challenge, în cadrul căreia participau doar cluburile din granițele Imperiului Austro-Ungar, cu precădere din marile orașe: Viena, Budapesta, Praga. Cu toate că în această competiție participau echipe din trei federații de fotbal, ea nu avea caracter internațional, fiind considerată un campionat al Imperiului.

Ideea unei noi competiții modificare

În urma prăbușirii Imperiului dualist Austro-Ungaria, au apărut noi state naționale: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia. Aceste state și-au creat ligi profesioniste de fotbal, fiind cele dintâi de pe continentul european (Austria: 1924, Ungaria: 1925, Cehoslovacia: 1926). Șeful Federației Austriece de Fotbal (ÖFB — Österreichischer Fußball-Bund), Hugo Meisl, a avut ideea de a fonda o competiție europeană, iar decizia a fost luată pe 16-17 iulie 1927 în cadrul unei întruniri la Veneția.[1][2][3]

Oficial, turneul s-a numit La Coupe de l'Europe Centrale (Cupa Europei Centrale), dar a fost cunoscut publicului larg ca Mitropapokal(germană), Mitropa Cup(engleză) sau Cupa Mitropa.

Istoric modificare

Perioada interbelică modificare

 
Naţiunile participante în Cupa Mitropa (Perioada Interbelică)

Inițial Hugo Meisl dorea ca pe lângă echipele din Austria, Cehoslovacia și Ungaria să participe și echipe din Germania, însă demersul său a fost împiedicat de două cauze : vecinii germanii nu aveau o ligă națională, iar final campionatului german se desfășura în același timp cu turneul Cupa Mitropa. Prin urmare Heisl este nevoit să accepte în competiție cluburi din Iugoslavia, în dauna celor italiene care nu aveau o ligă națională și nu aveau prestigiul Echipei Naționale a Italiei - "Squadra Azzura". Țările implicate puteau trimite fie Campioana (câștigătoarea campionatului) și Vice-campioana țării, fie Campioana țării și Câștigătoarea Cupei.

În 1927 a avut loc Cupa Mitropa prima ediție a turneului fotbalistic la care au participat câte două echipe din următoarele state: Austria, Ungaria, Cehoslovacia și Iugoslavia. Primele meciuri ale Cupei Mitropa s-au desfășurat pe 14 august.

Se juca în sistem eliminatoriu, cu tur și retur, iar câștigătoarea s-a decis pe 13 noiembrie 1927 ca fiind AC Sparta Praga, câștigând cu 7-4 scor total în fața lui SK Rapid Viena.

Ca urmare a performanțelor slabe ale cluburilor iugoslave și fondarea Seriei A în Italia, echipele iugoslave au fost înlocuite de către cluburile italiene în Ediția a III-a. Creșterea numărului de sud-americani cu cluburile italiene a condus la o îmbunătățire considerabilă în standardul lor de joc și a reprezentat un punct de atracție în celelalte țări participante.

În Ediția a VIII-a, 1934 s-a decis ca cele patru națiuni să participe la turneu cu câte 4 echipe astfel competiția începe cu optimi de finală. Cupa Mitropa avea să devină un fenomen internațional, multe țări din Europa dorind să participe.

În ceea ce privește extinderea competiției, comitetul care se ocupa de organizarea Cupei Mitropa, privea cu o oarecare reticență, deoarece nu dorea ca prestigiul competiției să fie afectat sau fanii să își piardă interesul pentru primele etape. Italienii și cehiii erau în favoarea extinderii dorind să accepte participare cluburilor din România și Iugoslavia, oficialii austieci și maghiari s-au opus ideii.

Și totuși în Ediția a X-a, 1936 se ajunge la un compromis prin acceptarea echipelor din Elveția. Însă echipele din Elveția aveau o serie de condiții. Cele mai bune 4 cluburi elevețiene trebuiau să joace un meci preliminar de calificare cu echipele aflate pe locul 4 în Campionatele Italiei, Ungariei, Austriei și Cehoslovaciei. De altfel s-a decis ca 40% din veniturile de la fiecare meci( minim 3000 de franci elvețieni) să meargă la echipa oaspete. Printre condiții mai figurau: să aibă o zi fixă pentru meciuri, terenuri de iarbă și garduri de sârmă pentru spectatori. În urma diputării meciurilor din runda preliminară toate echipele din Elveția au fost eliminate.

În Ediția a XI-a, 1937 Cupa Mitropa se extinde cu adevărat, praticipând 7 națiuni: Italia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia (cu câte trei echpe), Elveția (2 echipe), România și Iugoslavia (câte o echipă,repezentate de campioana țării). Heisl a dorit să aducă și cluburi din Spania, însă demersul său a fost împiedicat de Războiul Civil Spaniol(1936 - 1939).

În Ediția a XII-a, 1938, apar probleme în competiție din cauze politice. Invazia germană și anexarea teritoriului austriac în Regatul German "Deutsche Reich", a împiedicat cluburile austriece să mai participe în Cupa Mitropa. Comitetul de organizare a stabilit cele trei națiuni Italia, Ungaria și Cehoslovacia să participe cu câte 3 echipe, iar România și Iugoslavia cu câte două echipe.

Ediția a XIII-a a Cupei Mitropa din 1939 avea să înceapă startul numai cu 8 echipe: câte două din Italia, Ungaria, Cehoslovacia și câte o echipă din România și Iugoslavia. competiția a început cu sferturile de finală.

Ediția a XIV-a, 1940,(ultima înainte de război), aliniază la start ca și în anul precedent 8 echipe, cu deosebirea echipele cehoslovace și italiene nu mai participă din cauza războiului. Au participat câte trei echipe din Iugoslavia și Ungaria, și două din România. Din păcate turneul va fi abandonat chiar înainte de finala dintre Rapid București și Ferencvaros Budapesta.

Perioada Postbelică modificare

 
Naţiunile participante în Cupa Mitropa (Perioada Postbelică)

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, evenimentul, numit definitiv Cupa Mitropa, a fost reînviat prin invitație în 1955. În această perioadă au avut loc și două ediții neoficiale: cea din 1951 numită Cupa Zentropa, și cea din 1958, care a luat numele de Cupa Dunării. Cupa a fost deschisă cluburilor din Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria și Italia, în timp ce la ediția din 1958 au participat și echipe din România și Bulgaria. Din 1966 modelul organizatoric al cupelor europene prin invitarea echipelor mijlocii excluse din aceasta din urmă.

Pierzându-și treptat din importanță în fața celorlalte competiții continentale, din 1979 Mitropa a fost modificată și transformată, până la ultima ediție din 1992, într-o cupă pentru cluburile câștigătoare ale campionatelor respective de nivel doi: în această ultimă versiune, victoriile celor de la celebrele Milano și Torino. În 1989, cu totul excepțional, s-a organizat și Supercupa Mitropa, meci între Pisa (câștigătorul ediției din 1988) și Baník Ostrava (câștigătorul ediției din 1989).

 
Președintele și căpitanul Bologna, Renato Dall'Ara (stânga) și Mirko Pavinato (dreapta), cu trofeul sezonului 1961.

Finalele Cupei Mitropa modificare

Ediția Finalele Cupei Mitropa
Țara Câștigătoare Resultate Finaliste Țara
1927   Cehoslovacia AC Sparta Praga 6–2 Rapid Viena   Austria
1–2
1928   Ungaria Ferencváros 7–1 Rapid Viena   Austria
3–5
1929   Ungaria Újpest 5–1 AC Sparta Praga   Cehoslovacia
2–2
1930   Austria Rapid Viena 2–0 AC Sparta Praga   Cehoslovacia
2–3
1931   Austria First Vienna 3–2 Wiener AC   Austria
2–1
1932   Italia Bologna N/A
Nu s-a disputat [note 1]
1933   Austria Austria Viena 1–2 Ambrosiana-Inter   Italia
3–1
1934   Italia Bologna 2–3 Admira Viena   Austria
5–1
1935   Cehoslovacia AC Sparta Praga 1–2 Ferencváros   Ungaria
3–0
1936   Austria Austria Viena 0–0 AC Sparta Praga   Cehoslovacia
1–0
1937   Ungaria Ferencváros 4–2 Lazio   Italia
5–4
1938   Cehoslovacia Slavia Praga 2–2 Ferencváros   Ungaria
2–0
1939   Ungaria Újpest 4–1 Ferencváros   Ungaria
2–2
1940
None [note 2]
 N/A Rapid București
Ferencváros		   România
  Ungaria
1941–50
Nu s-a disputat
1951   Austria Rapid Viena 3–2 Admira Viena   Austria
1952–54
Nu s-a disputat
1955   Ungaria Vörös Lobogó 6–0 ÚDA Praga   Cehoslovacia
2–1
1956   Ungaria Vasas 3–3 Rapid Viena   Austria
1–1
9–2
1957   Ungaria Vasas 4–0 Vojvodina   Iugoslavia
1–2
1958   Iugoslavia Red Star Belgrade 4–1 Rudá Hvězda Brno   Cehoslovacia
3–2
1959   Ungaria Honvéd 4–3 MTK   Ungaria
2–2
1960
Nu s-a disputat [note 3]
1961   Italy Bologna 2–2 Slovan Nitra   Cehoslovacia
3–0
1962   Ungaria Vasas 5–1 Bologna   Italy
1–2
1963   Ungaria MTK Budapest 2–1 Vasas   Ungaria
1–1
1964   Cehoslovacia AC Sparta Praga 0–0 Slovan Bratislava   Cehoslovacia
2–0
1965   Ungaria Vasas 1–0 Fiorentina   Italy
1966   Italy Fiorentina 1–0 Jednota Trenčín   Cehoslovacia
1966–67   Cehoslovacia Spartak Trnava 2–3 Újpesti Dózsa   Ungaria
3–1
1967–68   Yugoslavia Red Star Belgrade 0–1 Spartak Trnava   Cehoslovacia
4–1
1968–69   Cehoslovacia Inter Bratislava 4–1 Sklo Union Teplice   Cehoslovacia
0–0
1969–70   Ungaria Vasas 1–2 Inter Bratislava   Cehoslovacia
4–1
1970–71   Yugoslavia Čelik Zenica 3–1 Austria Salzburg   Austria
1971–72   Yugoslavia Čelik Zenica 0–0 Fiorentina   Italy
1–0
1972–73   Ungaria Tatabányai Bányász 2–1 Čelik Zenica   Yugoslavia
2–1
1973–74   Ungaria Tatabányai Bányász 3–2 ZVL Zilina   Cehoslovacia
2–0
1974–75   Austria Wacker Innsbruck 3–1 Honvéd   Ungaria
2–1
1975–76   Austria Wacker Innsbruck 3–1 Velež Mostar   Yugoslavia
3–1
1976–77   Yugoslavia Vojvodina RR Vasas   Ungaria
1977–78   Yugoslavia Partizan 1–0 Honvéd   Ungaria
1978–79
Nu s-a disputat
1979–80   Italy Udinese RR Čelik Zenica   Yugoslavia
1980–81   Cehoslovacia Tatran Prešov RR Csepel SC   Ungaria
1981–82   Italy Milan RR TJ Vítkovice   Cehoslovacia
1982–83   Ungaria Vasas RR ZVL Zilina   Cehoslovacia
1983–84   Austria SC Eisenstadt RR Prishtina   Yugoslavia
1984–85   Yugoslavia Iskra Bugojno RR Atalanta   Italy
1985–86   Italy Pisa 2–0 Debrecen   Ungaria
1986–87   Italy Ascoli 1–0 Bohemians Prague   Cehoslovacia
1987–88   Italy Pisa 3–0 Váci Izzó   Ungaria
1988–89   Cehoslovacia Baník Ostrava 2–1 Bologna   Italy
2–1
1990   Italy Bari 1–0 Genoa   Italy
1991   Italy Torino 2–1
(a.e.t)		 Pisa   Italy
1992   Yugoslavia Borac Banja Luka 1–1 (a.e.t)
5–3 (p)		 BVSC   Ungaria

Campioanele Europei Centrale modificare

Club Câștigătoare Finaliste Anii câștigători Anii ca finaliste
  Vasas
6
2
 1956, 1957, 1962, 1965, 1970, 1983 1963, 1977
  Bologna
3
2
 1932, 1934, 1961 1962, 1989
  Sparta Prague
3
2
 1927, 1935, 1964 1930, 1936
  Ferencváros
2
4
 1928, 1937 1935, 1938, 1939, 1940
  Rapid Wien
2
3
 1930, 1951 1927, 1928, 1956
  Čelik Zenica
2
2
 1971, 1972 1973, 1980
  MTK Budapest
2
1
 1955, 1963 1959
  Újpest
2
1
 1929, 1939 1967
  Pisa
2
1
 1986, 1988 1991
  Red Star Belgrade
2
–
 1958, 1968 –
  Austria Wien
2
–
 1933, 1936 –
  Wacker Innsbruck
2
–
 1975, 1976 –
  Tatabányai Bányász
2
–
 1973, 1974 –
  Budapest Honvéd
1
2
 1959 1975, 1978
  Fiorentina
1
2
 1966 1965, 1972
  Spartak Trnava
1
2
 1967 1958, 1968
  Inter Bratislava
1
1
 1969 1970
  Slavia Prague
1
1
 1938 1929
  Vojvodina
1
1
 1977 1957
  Borac Banja Luka
1
–
 1992 –
  Iskra Bugojno
1
–
 1985 –
  Partizan
1
–
 1978 –
  Milan
1
–
 1982 –
  Torino
1
–
 1991 –
  Udinese
1
–
 1980 –
  Ascoli
1
–
 1987 –
  Bari
1
–
 1990 –
  SC Eisenstadt
1
–
 1984 –
  First Vienna
1
–
 1931 –
  Baník Ostrava
1
–
 1989 –
  Tatran Prešov
1
–
 1981 –
  ZVL Zilina
–
2
 – 1974, 1983
  SK Admira Wien
–
2
 – 1934, 1951
  Wiener AC
–
1
 – 1931
  Austria Salzburg
–
1
 – 1971
  Ambrosiana Inter
–
1
 – 1933
  Lazio
–
1
 – 1937
  Atalanta
–
1
 – 1985
  Genoa
–
1
 – 1990
  ÚDA Prague
–
1
 – 1955
  Slovan Nitra
–
1
 – 1961
  Slovan Bratislava
–
1
 – 1964
  Jednota Trenčín
–
1
 – 1966
  Sklo Union Teplice
–
1
 – 1969
  TJ Vítkovice
–
1
 – 1982
  Bohemians Prague
–
1
 – 1987
  Velež Mostar
–
1
 – 1976
  Prishtina
–
1
 – 1984
  Csepel SC
–
1
 – 1981
  Debreceni MVSC
–
1
 – 1986
  Váci Izzó
–
1
 – 1988
  BVSC
–
1
 – 1992
  Rapid București
–
1
 – 1940

Titluri pe țări modificare

Țara Titluri
  Ungaria 16
  Italia 11
  Cehoslovacia 8
  Austria 7
  Yugoslavia

Golgheteri (1927–1940) modificare

Golgeterii
Locul Fotbalist Club Goluri
1
  György Sárosi 		Ferencvaros TC Budapesta 49
2
  Giuseppe Meazza 		Ambrosiana Inter 29

  Géza Toldi 		Ferencvaros TC Budapesta
4
  Gyula Zsengellér 		Ujpest TE Budapesta 24

  Matthias Sindelar 		FK Austria Viena
6
  Oldřich Nejedlý 		AC Sparta Praga 21
7 Raymond Braine AC Sparta Praga 19

  Ștefan Auer 		Ujpest TE Budapesta
FC Rapid București
9 Franz Weselik SK Rapid Viena 16
10
 /
  Josef Bican 		SK Rapid Viena
WSC Admira Viena
Slavia Praga 		15

  Ferdinand Wesely 		SK Rapid Viena

Cel mai bun marcator (1951–1992) modificare

Pe sezon[4] modificare

Sezon Jucător Club Goluri
1951   Erich Probst   Rapid Wien 5
1955   János Molnár   Vörös Lobogó 9
  Nándor Hidegkuti   Vörös Lobogó 9
1956   Lajos Csordás   Vasas 8
1957   Johann Riegler   Rapid Wien 5
  Dezső Bundzsák   Vasas 5
1959   Lajos Tichy   Budapest Honvéd 9
1960   Sulejman Rebac   Velez Mostar 4
1961   Milan Dolinský   Red Star Bratislava 7
  Viliam Hrnčár   Slovan Nitra 7
1962   Harald Nielsen   Bologna 11
1963   Ferenc Machos   Vasas 7
1964   Václav Mašek   Sparta Prague 7
1965   Lajos Puskás   Vasas 3
1966   Friedrich Rafreider   Wiener Sport-Club 5
1966–67   Antal Dunai   Újpest 9
1967–68   Vojin Lazarević   Red Star Belgrade 5
1968–69   Pavel Stratil   Sklo Union Teplice 7
1969–70   János Farkas   Vasas 6
1970–71   Aloise Renich   Čelik Zenica 5
1971–72   Luciano Chiarugi   Fiorentina 5
1972–73   Aloise Renich (2)   Čelik Zenica 4
1973–74   Mihai Kyomyuves   FC Tatabánya 6
1974–75   Jaroslav Melichar   Sklo Union Teplice 3
1975–76   Kurt Welzl   FC Wacker Innsbruck 6
1976–77   hu⁠(István Kovács (footballer, born 1953))[Kovács (footballer, born 1953)&page=Kov%C3%A1cs+Istv%C3%A1n+%28labdar%C3%BAg%C3%B3%2C+1953%29&targettitle=hu traduceți]   Vasas 4
1977–78   Momčilo Vukotić   Partizan 3
1979–80   Nerio Ulivieri   Udinese 4
1980–81   hu⁠(László Lazsányi)[Lazsányi&page=Lazs%C3%A1nyi+L%C3%A1szl%C3%B3&targettitle=hu traduceți]   Csepel SC 3
1981–82   Jiří Šourek   Vítkovice 3

Traseul echipelor românești în Cupa Mitropa modificare

Sezonul 1937 modificare

Primul tur modificare

Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Venus București   5–10   Újpest 4–6 1–4

Sezonul 1938 modificare

Primul tur modificare

Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Újpest   4–5   Rapid București 4–1 0–4
Ripensia Timișoara   4–3   Milan 3–0 1–3

Sferturi de finală modificare

Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Ferencváros   9–5   Ripensia Timișoara 5–4 4–1
Genoa   4–2   Rapid București 3–0 1–2

Sezonul 1939 modificare

Sferturi de finală modificare

Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Venus București   1–5   AGC Bologna 1–0 0–5

Sezonul 1940 modificare

Sferturi de finală modificare

Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Hungária MTK   1–5   Rapid București 1–2 0–3
Beogradski SK   4–0   Venus București 1–0 3–0

Semifinale modificare

Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Građanski   0–0a   Rapid București 0–0 0–0
  • a Meci decis de play-off.

Play-off modificare

Echipa 1  Scor  Echipa 2
Građanski   1–1b   Rapid București
  • b Meci decis prin tragere la sorți.

Participări modificare

Club Sezoane Anii
  Venus București 2 1937, 1939
  Rapid 2 1938, 1940
  Ripensia 1 1938

Vezi și modificare

Referințe modificare

  1. ^ Karel Stokkermans (). „Mitropa Cup”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  2. ^ Mitropa Cup History – Ref: IFFHS.de
  3. ^ „Mitropa Cup History – Ref: Radio.cz”. 
  4. ^ „ARFTS – Mitropa Cup 1927–1940 Statistics”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe modificare



Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „note”, dar nu și o etichetă <references group="note"/>

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cupa_Mitropa&oldid=16196564