Discuție:Comuna Sfântu Gheorghe, Tulcea

Ultimul comentariu: acum 14 ani de Minisarm în subiectul Confuzii

Text adus din "Delta dunarii", in caz ca vrea cineva sa-l formateze si sa-l includa in articol:

PARTICULARITATI BIOGEOGRAFICE ALE ORIZONTULUI LOCAL AL COMUNEI SFANTU GHEORGHE, JUDETUL TULCEA

CAP. I LOCALIZARE GEOGRAFICA

Comna Sfantu Gheorghe este situata in sud-estul Romaniei, fiind, dupa Sulina(29°41’longitudine E), cea mai estica localitate din România. Din punct de vedere administrativ, apartine judetului Tulcea, fiind situata in partea sa de ENE, la o distanta de aproximativ 123 km de municipiul Tulcea. Suprafata acestei comune acopera in total 67.230 ha, dintre care 32.618 ha reprezinta constructii, 22.119 ha – teren agricol(fanete, pasuni, vii, livezi), 0.292 ha – paduri, 2.553 ha – ape cu stuf si teren neproductiv. Cea mai apropiata localitate de Sfantu Gheorghe este Sulina, care se afla la 32 km fata de aceasta.Sulina este singurul oras in care se poate ajunge, pe uscat,din comuna pe un drum pietruit, construit si consolidat in ultimul deceniu.Asadar, aceasta comuna alcatuita practic doar din satul cu acelasi nume este oarecum izolata.Comuna Caraorman, desi aproape, este mai greu accesibila, transportul fiind fluviatil. Sfantu Gheorghe se invecineaza cu terenuri apartinand altor localitati ale Deltei Dunarii.In partea de nord este limitata de terenuri apartinand orasului Sulina, in nord-vest, de terenuri ce apartin comunei Caraorman.La vest se invecineaza cu terenuri ale satului Dunavat, aflat la 50 km distanta. Partea sudica a comunei are limite mai putin antropizate(Grindul Perisor) si naturale(Marea Neagra, ce margineste Sfantu Gheorghe in totalitate si in est). Din punct de vedere al unitatilor de relief in care se incadreaza, Sfantu Gheorghe ocupa o parte a grindului Saraturile din cadrul Deltei Dunarii. Situata pe malul stang al bratului Sfantu Gheorghe,chiar la varsarea acestuia in Marea Neagra, comuna poate fi incadrata atat in peisajul de campie deltaica, cat si in cel de campie maritime.Asadar, bazinul hidrografic de care apartine este cel al Dunarii, foarte complex in aceasta zona.Delta este alcatuita din 2 brate: Chilia si Tulcea care se imparte la randul lui in alte 2 brate: Sulina si Sfantu Gheorghe.Acesta din urma avand 4 guri de varsare.Pe teritoriul judetului Tulcea, Dunarea traverseaza 276 km, adica 10% din traseul sau total. Marea Neagra, limitand partea de est si sud-est a localitatii, a dat nastere celei mai intinse plaje de pe teritoriul romanesc: 30 km lungime si 1-2 km latime, situata la 2 km de Sfantu Gheorghe. Din punct de vedere geomorfologic, vecinul sudic al Deltei Dunarii este Platforma Dobrogei de Nord (Dealurile Tulcei) marginea sa povarnita, ce poate depasi 200m altitudine si este acoperita cu o mantie de loess. La nord, platforma miocena limiteaza Delta cu povarnisuri mai mici de 40 m altitudine, alcatuite din depozite cuaternare. La est, Delta are ca limita Depresiunea Marii Negre.

CAP.II PARTICULARITATI ALE POTENTIALULUI ECOLOGIC

Ansamblul factorilor abiotici ai mediului constituie in acelasi timp suport si resursa pentru dezvoltarea organismelor vegetale si animale, fiind denumit stiintific potential ecologic. Potentialul ecologic se constituie din potentialul geomorfologic, hidrologic, edafic si cel climatic.In cadrul acestora se vor lua in studiu doar elementele ce influenteaza biotopul. Potentialul geomorfologic al orizontului local al comunei Sfantu Gheorghe reflecta un relief in continua transformare.Procesele de colmatare, inmlastinire si eroziune laterala de mal sunt evidente, ca urmare a revarsarii apelor, in timpul primaverii. Influenta Marii Negre in delta fluvio-maritima(tipul genetic de relif caruia ii apartine aceasta localitate) a fost preponderenta, fapt care se remarca in construirea si orientarea grindurilor, care nu mai au directia vailor principale ale fluviului, fiind aproape paralele cu tarmul marii. Relieful comunei este alcatuit din grinduri fluviatile, pe malul Dunarii si grinduri fluvio-maritime, dominate de un relief de dune, insule continentale, lacuri, canale, garle, mlastini, suprafete acvatice acoperite cu plauri si stuf. Grindul Saraturile se extinde la nord si nord-vest de comuna Sfantu Gheorghe, sub forma unui triunghi echilateral, cu o lungime a laturii de 13 km.Cotele sale variaza intre 1 si 3 m, iar in mod frecvent prezinta un relief eolian(dune). Acest tip de relief este intalnit si pe Insula Sahalin, ce reprezinta o succesiune de cordoane litorale care insumeaza o suprafata de 374 ha si care se afla la 1 km departare de comuna Sfantu Gheorghe. Incadrata in peisajul de campie deltaica(aflat sub influenta climatului continental, partial pontic-submediteranean) maritima, aceasta comuna este caracterizata prin prezenta lacurilor, lagunelor, grinurilor si perisipurilor, cu suprafete inmlastinite salinizate si cu stufarisuri. Procesele de spalare in suprafata existente pe litoral fac aproape imposibila existenta vegetatiei pe plajele de la Sfantu Gheorghe si de pe Insula Sahalin. Totusi exista specii ce s-au adaptat acestui peisaj.Caracterul variat al vegetatiei spontane este evident influentat de potentialul geomorfologic care genereaza aparitia si existenta vegetatiei de uscat. Asadar, grindului fluviatil Saraturile ii corespunde o vegetatie lemnoasa; depresiunilor dintre dune si versantii acestora le corespund tufarisurile dese de catina, ce reprezinta un bun fixator al dunelor.Stufarisurile si zavoaiele reprezinta la randul lor medii de viata pentru fauna terestra, constituind loc de cuibarit pentru pelicanul cret. Dunelor Deltei fluvio-maritime le corespunde o vegetatie ierboasa, cu numeroase specii caracteristice stepei.Pe coamele acestor dune s-a dezvoltat o vegetatie xerofita si saracacioasa,ierboasa.

In acest ultim caz se simte influenta potentialului hidrologic, deoarece aparitia acestui tip de vegetatie se datoreaza nu doar existentei acestor microforme de relief eolian,ci mai ales adancimii mari la care se afla stratul de apa freatic si deci instalarii unui peisaj de semipustiu. Regimul hidrologic variaza destul de mult intr-un an, de la un anotimp la altul si chiar in cadrul aceluiasi anotimp si de aceea nu exista o limitare absoluta intre vegetatia de uscat si cea de apa.Totusi vegetatia hidrofila este dominanta, ca urmare a particularitatilor morfo-hidrografice ale acestei zone.Astfel, stuful este planta cea mai caracteristica a Deltei Dunarii, avand si cea mai mare raspandire si formand masive complexe. Regionarea hidrogeografica situeaza aceasta localitate in zona de campie propriu-zisa si de lunca, cu altitudini intre 0 si 200m si o caracterizeaza drept un teritoriu amfibiu, cu lacuri, garle, canale.Aceste caracterstici genereaza prezenta unei vegetatii acvatice(atat de apa dulce cat si de apa salmastra) si subacvatice, aparitia plantelor plutitoare(in lacurile cu scurgere slaba si adancimi mari –L.Rosu si L.Rosulet) si a plaurilor (tesatura groasa de 0.5-2 m, alcatuita din rizomii stufului, prin impletirea tulpinelor si radacinilor carora le dau nastere, care pluteste la suprafata apei). In ceea ce priveste fauna specifica acestui tip de regiune hidrogeografica, se remarca varietatea ihtiologice (exista o mare intrepatrundere de specii de apa dulce, salmastra si salina), caracterul endemic al unor specii de pasari calatoare de balta(pelicanl cret, lebada muta), interesul cinegetic pentru pasrile acvatice(rata motata, rata caraitoare) si pentru mamiferele acvatice cu blana scumpa(nurca, vidra). Toate aceste tipuri floristice si faunistice se gasesc in lacurile ce apartin zonei Sfantu Ghorghe(L.Rosu-1331 ha, L.Puiu-900 ha, L.Zatonul Mare, L.Erenciuc) cat si in zona din jurul bratului Sfantu Gheorghe, strabatuta de numeroase canale: Canalul Tataru, C.Ivancea, C.Erenciuc, C.Ciotica, C.Perisor. Vegetatia specifica nu este dependenta doar de formele de relief si de adancimea panzei freatice, ci este puternic conditionata de potentialul edafic al acestei zone.(vezi: Harta solurilor). Aflata la varsarea Dunarii in Marea Neagra, localitatea Sfantu Gheorghe este asezata pe depozite eoliene nisipoase si fluviatile, de varsta relativ recenta, solurile fiind neevoluate. Solurile prezente in orizontul local al comunei Sfantu Gheorghe sunt halomorfe: solonceacuri si soloneturi in sud, unde exista un complex de pajisti cu diferite specii halofile (Salicornietum herbaceae, Suaedo-Kochietum);nisipuri bogate in fragmente de cocchilii, acoperite partial cu arbori, arbusti si complexe de vegetatie arenicola deltaica(Caricetum colchicae, Aeluropa-Salicornietum, Festucetum arenicolae) si litorala(Elimentum gigantei, Artemisietum maritimae).

Mlastinile de stuf si plaur, lacovistele si solurile de mlastina cu salinizare marina au generat aparitia unor unitati de vegetatie intrazonale si azonale(pasuni, trestie, rogoz). Pentru evidentierea potentialului climatic este utila o regionare climatica anterioara a localitatii Sfantu Gheorghe. Aflata in etajul climatic de campie, se incadreaza in topoclimatul de litoral, cu caracter umed, din Delta fluvio-maritima.Asadar, apartine tinutului cu climat de campie cu altitudini cuprinse intre 0 si 200 m, subtinutului de clima de litoral, lunca si delta, sectorului de clima continentala cu nuante de excesivitate(vegetatie termofila). Asadar este una dintre zonele cu precipitatii medii reduse (sub 400mm/an), cu vanturi reci si umede pe directia S-N si calde si uscate pe directia N-S. Precipitatiile scazute din aceasta zona nu influenteaza insa umiditatea relativa a aerului, care vara nu coboara sub 72% (statia meteorologica Sulina). Fiind zona cu cea mai ridicata umezeala a aerului din tara, caracterul secetos al climei este compensat, ceea ce face ca pasunile si fanetele naturale sa se dezvolte destul de bine. Temperaturile medii anuale se gasesc in jurul a 11°C cu temperaturi medii ale lunii ianuarie de -1°C si ale lunii august de 22°C. Numarul de zile insorite de 70 pe an influenteaza procesul de evapotranspiratie(potentiala anuala: 750mm, reala anuala: 400mm). Numarul de zile cu inghet(80-85/an), provoaca, in zona meandrelor bratului Sfantu Gheorghe, formarea unor poduri de gheata.Mentinerea acestora pe o perioada mai mare de timp poate influenta negativ fauna piscicola.Sparturile in podul de gheata reprezinta masuri pentru oxigenarea apei si deci, pentru salvarea faunei ihtiologice. Climatul specific acestei zone o transforma in cel mai important loc de popas al pasarilor migratoare, intre regiunea arctica si subpolara.

CAP. III PARTICULARITATI ALE INVELISULUI VEGETAL SI ALE LUMII ANIMALE

III.1. REGIONARE BIOGEOGRAFICA

Comuna Sfantu Gheorghe apartine marii Regiuni Holartice, Subregiunii pontico-central-asiatica, Provinciei Pontice. Provincia Pontica se caracterizeaza printr-o zonalitate latitudinala bine exprimata a formatiilor, trecand de la pajiste la silvostepa, cu graminee si diverse ierburi xeromezofile, alternand cu paduri de stejar pufos si dand in pajisti de stepa cu graminee si diverse ierburi xerofile de tip pontic. Prezenta sub forma unor prelungiri tentaculare in Baragan, Dobrogea si S-E Moldovei, aceasta provincie biogeografica este caracterizata de o clima continentala, fiind cea din urma populata de plante si animale, deci cea mai recenta.In Romania exista mai multe elemente pontice ale subprovinciei stepelor cu graminee, formatiunile de stepa fiind de baza. Alaturi de horstul dobrogean, balta si Delta Dunarii, ca si imprejurimile complexului lagunar Razelm poseda o flora in mare majoritate acvatica.Tinutul Baltii Dunarii si al Complexului lagunar Razelm este cel caruia ii apartine localitatea Sfantu Gheorghe si orizontul sau local.Acesta se afla sub influenta climei de stepa. Flora este tipic pontica, pe dune crescand specii vegetale ca convolvulus persicus, alium guttatum si intalnindu-se mica soparla de stepa si pustiu(in nisipuri): eremias arguta deserti, cunoscuta prima data in regiunea cursului inferior al Uralului.

III.2.DOMENIUL BIOGEOGRAFIC

Vegetatia terestra a Deltei Dunarii este aparte, pe toata suprafata acesteia ajungand dominante tufarisurile.Pe turba de stuf se dezvolta desisuri puternice de stuf, in care se mai gasesc multe plante de mlastina si plante acvatice ca papura (Typha Angustifolia), rogozul (Carex riparia), tataneasa (Symphyum officinalis). In regionarea fitogeografica din Atlasul Republicii Socialiste Romania (1979), comuna Sfantu Gheorghe se incadreaza in regiunea Macaronezo-Mediteraneana, subregiunea Submediteraneana, Provincia Dacica, Subprovincia Daco-Moesica, in districtul Baltile si Delta Dunarii. Ca regiune pedogeografica apartine Regiunii Est-Europene, Provinciei Danubiano-pontice, Districtului Delta Dunarii si Complexul Razelm.

III.3.CARACTERISTICI ALE FORMATIUNILOR VEGETALE

Din punct de vedere floristic, Delta Dunarii se remarca printr-o varietate de genuri si specii, caracteristice zonelor de lunca si de delta. Caracterul variat al vegetatiei spontane este partial rezultatul pozitiei geografice a Deltei Dunarii in zona de intrepatrundere a marilor provincii floristice pontica si est-mediteraneana. Alaturi de elementele floristice specifice acestor provincii, se gasesc aici si elemente continental-orientale, ponto-mediteraneene relicte tertiere si halofile, cat si elemente sudice si sud-estice, xeroterme noi (Fraxinus ornus) si balcano-moesice noi (Fraxinus holotricha).Vegetatia Deltei Dunarii este compusa din paduri(3%), pasuni naturale(10%), stufarie(55%), teren arabil(3%), restul fiind reprezentat de luciul apei(3%). Elementul dominant in vegetatia comunei il constituie stufariile, formate din stuf omogen, care este predominant, si stuf in amestec cu alte plante de balta, cum sunt papura(Typha Latifolia), feriga de balta(Dryopteris Thelipteris), pipirigul(Scryrpus Lacustris), rogozul(Carex Stricta). O formatiune vegetala specifica acestor locuri este plaurul plutitor formata dintr-o aglomerare de rizomi, radacini de stuf si alte cateva plante: feriga de balta, tataneasa, jabesul, losniciorul, cupa vacii, izma broastei, rachitanul. Plaurul reprezinta un loc de refugiu pt. iepuri , vidre, mistreti, nevastuici. In apele statatoare se dezvolta o vegetatie acvatica. Aceasta de obicei are radacinile infipte in mal, suprafata apei fiind strabatuta de organe florale. Cele mai intalnite plante sunt: malura baltii, cosorul, broscarita, ciuma apelor. Mai aproape de mal se dezvolta plante cu frunze plutitoare fixate sau nefixate prin radacini ca nufarul alb ( Nuphar Alba), nufarul galben ( N. Luteum), ciulini de balta sau castanii ( Trapa Natans), iarba broastei (Hidrocharis Morusranel), rizacul (Stratiotes Aloides). In trecut din ciulinii de balta locuitorii isi preparau un fel de faina comestibila foarte utila in perioadele de seceta. In puncul maxim al sezonului de vegetatie, aceste lacuri constituie un obiectiv turistic remarcabil prin policromie. Pe grindurile neinundate se gasesc ierburi ce alcatuiesc pasuni si specii rezistente la seceta. Formatiunea vegetala lemnoasa (padurile ) este foarte bine reprezentata intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, aceasta portiune constituind 54% din totalul acesteia din tot teritoriul Deltei Dunarii. Aceasta vegetatie lemnoasa este repr. mai ales din paduri de salcie(Salix Alba), in componenta carora intra si alte specii de arbori: plopul negru(Populus Nigra) si cel tremurator(P.Tremula), arinul, frasinul(Fraxinus Excelsior), stejarul(Quercus Robur, Q.Pedunculiflora) si ulmul. De asemenea exista si un subarboret asemanator in general cu acela al padurilor de stejar din campie: lemn cainesc(Lingustrum Vulgare), maces(Rosa Canina), paducel(Crataegus Monogyna), crusin(Rhamnus Frangula). La marginea padurii, pe nisipuri si pe digurile ce inconjoara comuna, si pe drumul spre mare s-au dezvoltat tufisuri dese de catina(Tamarix). Aceasta reprezinta un bun fixator al Dunarii. De asemenea, pe dune s-a dezvoltat o formatiune vegetala ierboasa reprezentata prin diferite specii caracteristice stepei(Elysmus Sabulosus, Sicale Silvestre, Cynodon Dactylon).

III.4.PLANTE INDICATOARE DE MEDIU

In functie de conditiile oferite de mediu, in comuna se deosebesc doua mari categorii de vegetatie: de apa si de uscat. Vegetatie hidrofila este predominanta, raspandirea cea mai mare avand-o stuful(Pragmites Communis), un monocotiledonat din familia festuceelor, numit si trestie de balta. In Delta Dunarii formeaza masive compacte, cele mai mari din lume. Alaturi de plauri exista o varietate de alte plante plutitoare dezvoltate in locurile cu curgere slaba si cu adancimi mari ce au fost amintite in subcapitolul anterior. Fitoplanctonul este destul de bogat alcatuit in principal din diatomee si dinoflagelate in timpul verii si din cyanoficee si cloroficee in timpul iernii. Pe fundul baltilor se dezv. algele - chara. Vegetatia de apa salmastra este reprezentata de iarba de mare - zoostera - folosita ca umplutura pentru saltele. Vegetatia de uscata se dezv. pe grindurile fluviale si pe campurile maritime, fiind variata: lemnoasa si ierboasa. Vegetatia lemnoasa este specifica grindurilor fluviatile si este reprezantata mai ales prin paduri de esente albe (salix alba, s fragilis, populus tremula) dar si prin tufarisuri si subarbusti ( cornus sanguineea, tamarix). Vegetatia ierboasa este specifica locurilor joase si umede (iarba campului, agrostis alba, in amestec cu poa pratensis, glycyrrhiza glabra), cat si locurilor inalte si uscate ( cynodon, dactylon). In cadrul vegetatiei de uscat, ierboase se remarca prezenta unor specii ce apartin unor unitati de vegetatie intrazonale si azonale. Asadar , vegetatia halofila apare pe solonceacuri si pe soloneturi (pe solurile halomorfe, deci) fiind exemplificata de Sueda Maritima, Artipex Tatarica, Puccinellia Distans, Tamarix Ramosissima. Vegetatia arenicola deltaica de grefeaza pe coamele dunelor cu apa freatica situata la adancimi, expunand speci psamofile ca Festuca Vaginata, Artemisia Maritima, Aeluropo Salycorniretum. Vegetatia xerofita, saracacioasa vine sa completeze alaturi de cea anterioara peisajul de stepa. Se remarca, de asemenea o vegetatie litorala( Elymentum Gicantei ) cat si o vegetatie termfila, adaptata conditiilor meteorologice extreme din aceasta zona .

III.5. PLANTE RARE, ENDEMICE. MONUMENTE ALE NATURII

Vegetatia bogata a Deltei Dunarii reprezinta una din principalele bogatii naturale ale tarii, fiind un obiectiv de mare atractie pt turisti.De aceea, anumite plante au fost declarate monumente ale naturii, ce trebuie protejate, ele facand parte fie din plante rare, fie din plante endemice. Nufarul alb (Nuphar alba) si Nufarul galben (Nuphar Letum) sunt plantele cele mai frumoase plante intalnite in aceasta zona.Ei sunt ocrotiti prin lege fiind pe cale de disparitie.Pe langa functia lor estetica, nuferii asigura datorita frunzelor late posibilitatea depunerii de ponte pt animalele acvatice, printre care si melcii.Florile lor se deschid intotdeauna la 6-7 dimineata si se inchid la 4-5 dupa-amiaza.Prefera un soare puternic, fiind plante termofile.Polenizarea este asigurata de insectele ce sunt atrase de parfumul discret.Fructul nufarului alb se coace sub apa, ulterior desfacandu-se in felii ce plutesc asemenea unor luntre, pline cu seminte pastrate intr-o materie gelatinoasa. Stuful, de asemenea ocrotit, fiind o planta specifica deltei.

III.6.REZERVATII FLORISTICE

Protectia invelisului vegetal din Delta Dunarii este o problema actuala, Rezervatia Naturala Sahalin-Zatoane constituind una din rezervatiile sale.Aceasta rezervatie e mixta, atat din flora cat si din fauna, se intinde pe 14200 ha, pe una dintre cele mai vechi parti ale Deltei Dunarii.Cuprinde insulele Sahalinul Mic si Sahalinul Mare si este o zona de grinduri marine cu vegetatie de nisipuri saraturate. Comunei Sfantu Gheorghe ii apartin si zonele strict protejate Erenciuc(loc de meandru cu padure de arini negri si rogozuri inalte) si Belciug(de asemenea loc de meandru cu formatiuni tipice de "popandaci", se inalta pana la 1 m si sunt alcatuiti din resturi ale mai multor generatii de rogoz in amestec cu nisip si aluviuni proaspete). Rolul acestor zone strict protejate este cel de conservare a vegetatiei caracteristice, prin pastrarea, in conditii nemodificate sau mai putin modificate de om, a speciilor si a mediului lor de viata.

III.7.SPECII FAUNISTICE REPREZENTATIVE

In orizontul local al comunei Sf. Gheorghe, traieste o mare varietate de specii faunistice, reprezentand : animale terestre, dar legate de apa prin modul lor de viata; animale care-si cauta hrana atat in apa cat si pe uscat; animale ce sunt strans legate de zona inudabila ; animale acvatice. Fauna terestra este reprezentata de mamifere, pasari si reptile. Mamifere de uscat - sunt reprezentate de iepure (Lepus Timidus), vulpe, dihorul de stepa, dihorul patat (Martes Foina), bursucul, capriorul si mistretul (Sus Scrofa), care prezinta interes vanatoresc. Reptilele se inscriu in cadrul elementelor zoografice boreale si pontice si sunt reprezentate de vipera de stepa (Vipera Ursinii Renardi Cristoph) si doua specii de soparle ( Eremias Arguta Deserti Gm si Lacerta Agilis Chirsonensis Andrzejowski) Pasarile reprezinta "cartea de vizita" a acestui paradis numit Delta Dunarii. Din cele 8600 de specii existente, aici s-au inventariat 310, adica 3,6% din avifauna mondiala si 86,11% din cea a Romaniei. Cele mai importante specii prezente in orizontul local al comunei pot fi clasificate in specii sedentare, migratoare, specii de pasaj si de invazie. Speciile sedentarte cuprind pasari ce raman la noi tot timpul vietii lor sau parasesc zona doar ina anumite perioade, fiind insa inlocuite de populatiile aceleiasi specii, originare din alte zone geografice. Dintre acestea fac parte rata mare (Anas Platyrhyncha), rata cu capul brun (Nyroca Ferina Ferina), gasca de vara, codalbul, fazanul, gugustiucul, cioara, cotofana. Speciile migratoare se impart in oaspetii de vara si oaspetii de iarna. Oaspetii de vara se reproduc in aceasta zona si migreaza mai la sud pentru perioadele mai reci ale anului. Acestia sunt: pelicanul comun, pelicanul cret, egreta mica, egreta mare alba (Egretta Alba), starcul galben, starcul pitic (Platalea Minutus), uliul de trestie, gaia bruna, carstelul de camp si cel de balta (Rallus Aquaticus), turturica (Columba Turtur), prepelita (Corturnex Communis), chira de balta, cucul si pupaza. In aceasta categorie se intanlesc si specii ce prezinta tendinta de a ierna la noi, cum se intampla de exemplu cu cormoranul mare, corcodelul mare, califarul alb (Tadorna Tadorna), rata rosie, lebada de vara, lisita, mierla. Oaspetii de iarna sunt pasarile originare din tarile nordice, care ierneaza in Delta: fundacul polar, fundacul cu gatul rosu, soimuletul de iarna, uliul de stepa, caldararul, pasarea omatului. Speciile de pasaj cuibaresc mai la nord de România, unde vin doar primavara si tamna si sunt urmatoarele: rata fluieratoare, rata sulitar, cocorul, becatina, sitarul de padure, sturzul viilor. Speciile accidentale si de invazie cuprind exemplare ratacitoare, cum sunt corcodelul urechiat, fudacul glaciar, flamingo-ul, rata mandarin, pescarusul rasaritean etc, dar si specii ce apar in zona noastra in perioade neregulate fara o ciclicitate bine determinata (gainusa de stepa, matasarul si lacustarul). Fauna acvatica cuprinde de asemenea mamifere, reptile, batracieni si pesti. Mamiferele de apa includ vidra (Lutra Vulgaris), nurca (Mustela Lutreola), hermina, nevastuica, mistretul, pisica salbatica (Felis Catus), bizamul (Ondrata Zibethica), nutria, cainele enot (Nyctereutus Procyonaides). In aceasta zona sunt prezente si cateva specii de reptile de apa: broasca testoasa de balta ( Emys Orbicularis), sarpele de apa (Natrics Tesselata). Batracienele sunt reprezentate prin broasca de lac, brotacelul, tritonii. Fauna ihtiologica din Delta Dunarii prezinta un deosebit interes stiintific existand o intrepatrundere de specii de apa dulce, salmastra si salina. Dintre speciile intanlite la Sfantu Gheorghe, cele mai importante sunt: crapul (Cyprinus Carpio) a carui ihtiocenoza confera specificul zonei fiind dominant mai ales toamna si iarna, somnul (Silurus Glanis), salaul (Lucioperca Lucioperca), stiuca (Esex Lucius), rosioara, carasul (Carasus Auratus Gibelio), platica, babusca, avatul, ghibortul. Un rol imporatant il are scrumbia de Dunare (Caspialosa Pontica) care intra din mare in Dunare pentru a-si depune icrele, dupa care se inapoiaza in mare. Sturionii - Morunul (Hido - Huso), nisetrul (Acipenser Guldesnstaedtii), pastruga (A. Stellatus), cega (A. Ruthenus) constituie resturi din fauna vechiului lac pontic. Alti pesti, de origine mediteraneana (chefal, stavrizi) sunt adaptati la conditiile din Marea Neagra.

III.8. ANIMALE RARE.ELEMENTE CINEGETICE. FENOMENE ALE NATURII

Fauna cinegetica se incadreaza in grupa de vanat vidra, sub grupa mistretului. Elementul zoogeografic endemic pentru aceasta zona este tritonul cu creasta danubian ( Triturus Cristatus Dobrogicus Kiritescu). Dintre speciile rare, cu raspandire limitata cele mai importante sunt cele de pesti primar - dulcicoli (babusca mica: Leuciscus Borysthenicus) si cele de nevertebrate acvatice: Stenocuma Graciloides, Pterocuma Rostrata, Paramysis Ullskyi). In cadrul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii, finantata de UNESCO in cadrul Programului M.A.B. exista foarte multe specii ocrotite prin lege. Pentru ca sunt pe cale de disparitie , pelicanul comun si cret, lopatarul, lebada muta, piciorungul si califarul au fost declarate monumente ale naturii.

CAP.IV. CONSTIDERATII ASUPRA IMPACTULUI ACTIVITATILOR UMANE ASUPRA STRATULUI BIOTIC

Impactul activitatilor antropice asupra mediului natural din imprejurimile localitatii Sf. Gheorghe, are doua aspecte diametral opuse. Aspectul negativ se reflecta in diminuarea faunei ihtiologice si a avifaunei si se datoreaza pescuitului excesiv si a turismului tot mai dezvoltat si mai nociv. Aspectul pozitiv se refleta in grija permanenta a autoritatilor, in principal de a proteja speciile pe cale de disparitie, de a impune noi reglementari in aceasta privinta. Un alt factor important pentru o dezvoltare durabila a Deltei este constituit in alegereas sanctiunilor pentru incalcarea regulamentelor interne ( pescuitul sportiv in spatii sau perioade inadecvate).

BIBLIOGRAFIE modificare

1. Calinescu, R si colab. , Biogeografia Romaniei, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1969

2. Cernamorit, P-G, Sfantu Gheorghe-Delta.Studiu Monografic, Ed.Scoala XXI , Tulcea, 2004

3. Miclea I., Delta Dunarii, Ed.Sport-Turism,Bucuresti, 1982

4. Popovici I., Delta Dunarii, Centrul de Multiplicare al Universitatii din Bucuresti

5.Atlasul Botanic, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985

6.Atlasul R.S.R.

Confuzii modificare

Se face confuzie, în articol, între comuna Sfântu Gheorghe și brațul Dunării, Sfântul Gheorghe. Propun divizarea articolului în două articole separate (nul deja există: Brațul Sfântul Gheorghe).Sebimesaj 9 iunie 2009 16:34 (EEST)Răspunde

Înapoi la pagina „Comuna Sfântu Gheorghe, Tulcea”.