Discuție:Povestiri despre invențiile mileniului III

Teseract

@Turbojet: În Povestiri despre invențiile mileniului III nu apare cuvântul Tesseract; apare cuvântul mai românesc Teseract la pag. 14, pag. 16, probabil o traducere mai literară (sau științifică) a Ioanei Părău. Să nu uităm că este vorba de Editura Științifică și Enciclopedică. (Cartea e disponibilă și online.)--Terraflorin (discuție) 18 martie 2021 16:32 (EET)

- Ăsta-i un teseract, opt cuburi formând laturile unui hipercub cu patru dimensiuni.
- Pare mai degrabă un rășchitor stricat. Și pe urmă, n-ai decât două cuburi. Unde-s celelalte șase?
- Pune-ți la lucru imaginația, omule! Presupunem că fața de sus a primului cub e legată de fața de sus a celui de-al doilea cub: ăsta-i cubul numărul trei. Apoi cele două baze, apoi fețele anterioare, cele posterioare, cele din dreapta, cele din stânga: opt cuburi.

(„Și el construi o casă în dungă, o casă în dungă” de Robert A. Heinlein) 1941

Și eu am crezut inițial că expresia „tesseract” este contra limbii române, sunând mai bine cu un singur „s”, „teseract”. Asta până astăzi, când am înțeles că termenul provine din limba greacă, unde este cu 2 de „s”. Apoi am căutat pe net cu „site:*.ro” și rezultatul m-a uimit: 30000 de rezultate pentru tesseract vs. 650 pentru teseract. Concluzia este că și traducătoarea acestei lucrări a judecat ca mine inițial, dar acum cred că nu e bine, dă impresia de incultură (fac remarca și pt. mine). --Turbojet  18 martie 2021 17:23 (EET)

Am examinat mai bine rezultatele Google. Versiunea „teseract” este susținută de scriitori, în timp ce „tesseract”, care nu are de fapt numărul de rezultate care îl arată Google, este susținută de IT. Celălalt argument, cu originea, rămâne. Știți ce? Hai să fie două: „teseract” pentru literați și „tesseract” pentru matematicieni, că oricum niciunul nu este în DEX. Dacă n-ar fi descrierea obiectului în povestire, aș scoate chiar și legătura internă. --Turbojet  18 martie 2021 17:48 (EET)