Discuție Categorie:Arhitecţi români

E incredibil de pustie wikipedia cand vine vorba de arhitecti romani. Apar foarte putini din arhitectii "celebrii" ai Romaniei, iar informatiile despre ei sunt aproape de zero. Incep aici un index cu arhitecti si realizari, in speranta ca ceilalti utilizatori vor completa lista si vor incepe pagini dedicate fiecaruia dintre ei.

Lista inceputa ii contine cu precadere pe arhitectii secolului XX, dar ea ar trebui extinsa la toate perioadele istorice.

ARHITECTI ROMANI:

arh. Daniel Renard

- Cazinoul din Constanta (1907-1911) - stil 1900
- vechiul hotel Athenee-Palace (1910) - stil 1900


arh. Petre Antonescu

- Cazinoul din Sinaia - stil 1900


arh. Leonida Negrescu

- magazinul Orfeu din Bucuresti - stil 1900


arh. Deszo Jakab

- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) - stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) - stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) - stil Secession 


arh. Marcel Komor

- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) - stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) - stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) - stil Secession

arh. Kalman Rimanoczy-fiul

- Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) - stil Secession

arh. Sandor Baumgarten

- liceul "Bolyai Farkas" din  Tirgu-Mures (1908-1909) - stil Secession


arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl

arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja

arh. Dimitrie Ionescu-Berechet

-Biserica Casin ( cunoscuta drept "Manastirea Casin")
-Centrul Județean al Creației Populare Argeș,construit în 1920 , în stil neoromânesc
- Mausoleul de la Mateias, în 1935
- Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafață de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistică integrată anasamblului de clădiri edificat post 1925 în stilul arhitecturii naționale


arh. Ion Mincu - primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris

- casa Lahovary din Bucuresti (1886) - stil Neoromanesc
- "bufetul" de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) - stil Neoromanesc
- scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) - stil Neoromanesc
- palatul administrativ din Galati - stil Neoromanesc
- banca comerciala din Craiova - stil Neoromanesc
- banca comerciala din Braila - stil Neoromanesc


arh. Giulio Magni - arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu

- scoala primara Mavrogheni (1895) - stil Neoromanesc
- gara de la Curtea de Arges (1898) - stil Neoromanesc


arh. Petre Antonescu

- Ministerul Constructiilor din Bucuresti - actuala Primarie a capitalei (1906-1910) - stil Neoromanesc
- Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) - stil Neoromanesc
- banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) - stil Neoromanesc
- imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti - 
- conacul din Stefanesti, jud. Arges - stil Neoromanesc


arh. Nicolae Ghica-Budesti

- Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) - stil Neoromanesc
- biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti - stil Neoromanesc
- biserica Cutitul de argint din Bucuresti - stil Neoromanesc
- casa Rosetti din Bucuresti - stil Neoromanesc
- liceul din Rimnicu-Vilcea - stil Neoromanesc


arh. Cristofi Cerchez

- spitalul Polizu din Bucuresti - stil Neoromanesc
- vila Minovici din Bucuresti - stil Neoromanesc


arh. Grigore Cerchez

- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) - stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni - stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti - stil Neoromanesc

arh. Al. Clavel

- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) - stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni - stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti - stil Neoromanesc


arh. Florea Stanculescu

- ansambluri de locuinte ieftine - stil Neoromanesc
- proiecte tip de locuinte rurale - stil Neoromanesc
- scoli rurale - stil Neoromanesc
- vami - stil Neoromanesc
- Palatul Agriculturii din Braila - stil Neoromanesc


arh. Statie Ciortan

- multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase - stil Neoromanesc
- Vama Postei din Bucuresti - stil Neoromanesc


arh. Constantin Iotzu

- Casa corpului didactic, Bucuresti - stil Neoromanesc


arh. Paul Smarandescu

- case particulare in Ploiesti - stil Neoromanesc
- case particulare in Bucuresti - stil Neoromanesc
- case particulare in Sinaia - stil Neoromanesc
- imobile de raport - stil Neoromanesc


arh. G. Cristinel

- primaria din Banu Manta, Bucuresti - stil Neoromanesc
- catedrala ortodoxa din Cluj - stil Neoromanesc
- Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj - stil Art-Deco

arh. I.D. Traianescu - stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu - stil Neoromanesc


arh. Horia Creanga - exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura expozitiilor proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.

- imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) - stilul Modernist
- cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) - stilul Modernist
- imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) - stilul Modernist
- imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) - stilul Modernist
- vila Bunescu din Bucuresti (1932) - stilul Modernist
- Cantacuzino din Bucuresti (1934) - stilul Modernist
- stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) - stilul Modernist
- uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) - stilul Modernist
- halele Obor din Bucuresti (1937) - stilul Modernist
- palatul Culturii de la Cernauti - 1935-1937 - stilul Modernist


arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista.

- imobilul Herman Iancu - 1926 - stilul Modernist
- imobilul Clara Iancu - 1931 - stilul Modernist
- imobilul Gold din Bucuresti - 1934 - stilul Modernist
- imobilul Bazaltin din Bucuresti - 1935 - stilul Modernist
- imobilul Haimovici din Bucuresti - 1937 - stilul Modernist
- vila Fuchs din Bucuresti - 1929 - stilul Modernist
- vila Chihaescu din Bucuresti - 1930 - stilul Modernist
- vila Iluta din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist
- vila Wexler din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist
- vila Juster din Bucuresti - 1931 - stilul Modernist
- vila Reich din Bucuresti - 1937 - stilul Modernist
- strandul FSSR din Bucuresti - 1929 - stilul Modernist
- sanatoriul Popper/Predeal - 1934 - stilul Modernist


arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern

- hala de avioane a uzinei IAR/Brasov - stilul Modernist
- vila Ariana/Eforie - stilul Modernist
- hotelul Belona/Eforie - stilul Modernist


arh. Duiliu Marcu - arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.

- Casa de credit si asigurari a magistratilor - 1935-1937 - stilul Modernist
- biblioteca Academiei - 1936-1937 - stilul Modernist
- Administratia autonoma a monopolurilor statului - 1934-1941 - stilul Modernist
- piata alimentara de la Buzau - stilul Modernist
- imobile de locuit si vile - stilul Modernist
- palatul CFR din Bucuresti


arh. Paul Emil Miclescu

- uzinele Ford, Bucuresti - 1930-1932 - stilul Modernist


arh. Grigore Ionescu

- sanatoriul Toria/Covasna - 1933-1934 - stilul Modernist
- spitalul Emilia Irza (1950) - stil functionalist
- Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) - stil functionalist

arh.Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic

- clubul nautic de la Snagov - stilul Modernist
- cartierul U.C.B. din Bucuresti - stilul Modernist de frontiera
- biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti - stilul Modernist de frontiera
- o serie de vile - stilul Modernist de frontiera
- blocul de birouri Banloc din Bucuresti
- Opera Romana (1953) - arhitectura stalinista
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga


arh. Van Saanen-Algy

- Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco

arh. Louis Week

- Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco

arh. Walter Froy

- Palatul Telefoanelor din Bucuresti - stil Art-Deco

arh. Ioan Rosu

- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti - stil Art-Deco

arh. Radu Culcer

- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti - stil Art-Deco

arh. E. Nadejde

- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti - stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti - stil Art-Deco

arh. E. Cusnenco

- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti - stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti - stil Art-Deco

arh. N. Georgescu

- blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti - stil Art-Deco

arh. Arghir Culina

- hotelul Ambasador din Bucuresti - stil Art-Deco
- hotelul Union din Bucuresti - stil Art-Deco

arh. Jean Monda

- Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti - stil Art-Deco
- imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti - stil Art-Deco

arh. Victor Smighelschi

- muzeul Institutului de studii clasice din Cluj - stil Art-Deco
- prefectura din Satu-Mare - stil Art-Deco

arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.

arh. Radu Dudescu

- Ministerul de Finanate din Bucuresti


arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.

- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist
- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist
- prefecturia din Baia Mare (1970) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific


arh. Ascanio Damian

- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) - stilul "international" sau expresivitate structurala
- Primaria din Turnu Severin - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste


arh. N Badescu

- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) - stil functionalist

arh. I. Ghica-Budesti

- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist

arh. V. Krohmalnic

- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist

arh. H. Stern

- fabrica de confectii APACA (1947) - stil functionalist

arh. Srulovici

- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)

arh. Titus Evolceanu

- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) - stil functionalist

arh. Sofia Ungureanu

- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) - stil functionalist

arh. N. Nedelescu

- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Fl. Teodorescu

- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. T. Elian

- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. D. Marinescu

- cartierul Steagul Rosu / Brasov - stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu blocuri mici

arh. Gusti

- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist

arh. A. Moisescu

- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist

arh. Vl. Perceac

- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) - stil functionalist

arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu

- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu

- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu

- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna

arh. Horia Maicu

- Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit - arhitectura realism socialista (stalinista)
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista

arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi, o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.

- inematograful "Infratirea intre popoare", Bucuresti (1953) - arhitectura stalinista
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- casa de cultura din Suceava - arhitectura brutalista
- primaria din Botosani (sfarsitul anilor '60) - arhitectura brutalista
- primaria din Satu-Mare - arhitectura brutalista

arh. Gheorghe Patrascu

- casa sanatoriala Olanesti (1950) - arhitectura stalinista

arh. Liliana Dinescu

- casa sanatoriala Olanesti (1950) - arhitectura stalinista

arh. P.Em. Miclescu

- teatrul de vara "23 August" (1953) - arhitectura stalinista

arh. D. Marinescu

- teatrul de vara "23 August" (1953) - arhitectura stalinista


arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre - inceputa in 1956, aeroportul international Otopeni, primarii si hoteluri in diferite orase, etc.

- restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist
- aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala
- primaria din Pitesti (1970) - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
- Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)

arh. T. Niga

- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist

arh. Leon Garcia

- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist

arh. I. Serban

- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) - stil modernist

arh. L.Popovici

- restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist

arh. A. Solari-Grimberg

- restaurantul Perla de la Eforie (1959) - stil modernist


arh. C. Rulea

- Circul de Stat din Bucuresti (1960) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste


arh. Teonic Savulescu

- gara din Constanta - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Florin Ionescu

- gara din Constanta - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Ilie Radulescu

- gara din Predeal (1969) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Irina Rosetti

- gara din Predeal (1969) - stil modernist cu o expresivitate de factura structurala

arh. Tiberiu Ricci

- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste
- cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)

arh. Leon Garcia

- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista

arh. Mihai Ricci - 1960

- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti - modernism de factura fascista

arh. Ignace Serban

- Sala Palatului, Bucuresti (1960) - arhitectura moderna solemn-decorativiste

arh. Iancu Radacina

- extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) - stilul "international"
- hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific


arh. Eugen Arvanitache

- hotelul Nord, Bucuresti (1965)

arh. Dinu Gheorghiu

- statiunea Aurora (1974)

arh. Serban Manolescu

- statiunea Jupiter


arh. Em. Machedon

- spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Alice Lepadatu

- spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet

- spitalul din orasul Onesti (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Mihai Enescu

- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. C. Cherea

- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. M. Bunescu

- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. A. Muresan

- spitalul din Suceava (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Silvia Granet

- spitalul din Baia Mare - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Margareta Dimboianu

- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Alex. Serbescu

- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. A. Gringerg

- Teatrul de vara la Mamaia (1962) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Mina Laurian

- Teatrul de vara la Mamaia (1962) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Mircea Enescu

- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Fackelman

- liceul de muzica din Timisoara (1965) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Gabriel Cristea

- aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. St. Steble

- aeroportul international Otopeni (1970) - stilul "international" sau expresivitate structurala

arh. Romeo Belea

- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista

arh. Radu Tanasoiu

- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura brutalista

arh. Cleopatra Alifanti

- extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste

arh. N. Vladescu

- Casa de cultura din Tirgoviste - arhitectura stilului international cu elemente brutaliste


arh. Alex. Iotzu - 1974

- hotel Ciucas din Poiana Brasov - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- teatrul din Craiova (1974) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific


arh. Const. Savescu

- teatrul din Tirgu Mures (1974) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Nicolae Perianu

- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Costin Pastia

- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Stefan Lungu

- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Paraschiva Iubu

- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Carol Hacker

- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Petre Svoboda

- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) - sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific

arh. Serban Sturdza

- restaurarea pietii Unirii din Timisoara

arh. Stefan Lungu

- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Petre Ciuta

- asa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)

arh. Dorin Stefan

- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Em. Barbu Popescu

- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)

arh. Zoltan Takacz

- Postavaria romana, Bucuresti (1986)

arh. Eugeniu Cosmatu

- blocuri plombe - locuinte - Bucuresti (1952 - 2006) printre care Str. Piata Amzei 7-9 colt cu Str. Christian Tell 1 (latura de vest a Pietii Amzei), bdul Balcescu 33 (Bloc UNIC), 2 blocuri locuinte bdul Unirii etc - stilul "international"
- policlinica din Skoplje - fosta Jugoslavie (1964) stilul "international"
- sediul I.P.I.A. (actualmente sediul MEN-CDI / fatada pe latura de est a Pietii Amzei, acces pe strada Mendeleev 21-25 - Bucuresti (1968 - 1970)
- hotelul Bucuresti Calea Victoriei 61-81, Bucuresti(1980)
- Sala Acoperita pentru antrenamente Atletism - langa stadionul National(1968)
- Bazin olimpic acoperit - langa stadionul National(1968)  
- Bazin de sarituri acoperit - langa stadionul National(1968)
- Hotel cantonament olimpic - langa stadionul National(1968)
- Depozit de mobila - Militari




reviste de arhitectura:

- revista Contimporanul (1922-1932) creata, condusa si finantata de Marcel Iancu, impreuna cu poetul I. Vinea). 
- revista Simetria, initiata si condusa de G.M. Cantacuzino impreuna cu O. Doicescu, Matila Ghyka, Tudor Vianu, P.E. Miclescu, Marica Cotescu, Haralamb Georgescu
- revista Arhitectura


SURSE: http://www.archi-web.com/uar/33.htm http://www.archi-web.com/uar/333.htm http://www.archi-web.com/uar/3333.htm http://www.archi-web.com/uar/33333.htm http://www.archi-web.com/uar/333333.htm Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ziduldacic (discuție • contribuții).

Înapoi la pagina „Arhitecţi români”.