Liga Națională (baschet masculin)

ligă română de baschet masculin
(Redirecționat de la Divizia A (baschet masculin))

Liga Națională de Baschet Masculin este primul eșalon valoric al baschetului masculin românesc. A fost fondată în 1950, an în care titlul a fost cucerit de Metalul 23 August București. Competiția adună la start 18 echipe împărțite în două grupe.

Liga Națională de Baschet Masculin
Sport Baschet
Organizator Federația Română de Baschet
Înființat(ă) în 1950
Periodicitate Anuală
Participanți 18
Campion U-BT Cluj-Napoca (8 titluri)
Cele mai multe trofee CS Dinamo București (22)
Televizări România Digi Sport
România Prima Sport
Număr de ediții 73 (ediția 2023-24)
Competiții interne Cupa României
Calificări europene Eurocupa
Basketball Champions League
FIBA Europe Cup
Site oficial frbaschet.ro
Pentru ediția actuală, vedeți :
Liga Națională de baschet masculin 2023-2024

Format modificare

Sezonul regulat este format din două faze. Prima fază a grupelor începe în luna octombrie și se termină în ianuarie. Fiecare echipă dispută câte două meciuri împotriva celorlalte din grupă (16 meciuri în total), în sistem tur-retur. Primele cinci clasate se califică pentru „Turul câștigătorilor”, iar celelalte patru din fiecare grupă joacă în „Turul învinșilor”. În Turul câștigătorilor, din nou se joacă meciuri fiecare cu fiecare, tur-retur (un total de 18 partide). Primele opt clasate merg în playoff unde se va juca după sistemul cel mai bun din 5 meciuri astfel: locul 1 vs locul 8, locul 2 vs locul 7 etc, primele două meciuri urmând să se dispute la echipa cea mai bine clasată. În Turul învinșilor, se joacă de asemenea meciuri fiecre cu fiecare, tur-retur, pentru stabilirea unui clasament în urma căruia se dispută play-out-ul pentru stabilirea clasamentului final.

Istoric modificare

La putin timp după apariția "cadrului" oficial, în anul 1922 este organizat și primul campionat inter-școlar, intitulat “Cupa YMCA”, și câstigat, evident, de echipa gazdelor de la Liceul Mihai Viteazu, care s-a impus în finală, cu 12-11. În 1922 este organizat și primul campionat regional al Munteniei, cu participarea a 15 echipe, provenind de la opt cluburi sportive. Și tot în același an, clubul “Avântul” reușește să formeze prima echipă feminină de baschet din România. Emulația produsă la nivelul liceelor se extinde și la universitați, iar în 1924, baschetul este introdus în programa Institutului de Educație Fizică din București. Hegemonia Liceului Mihai Viteazu este întreruptă după șapte ani de Liceul Spiru Haret, în 1928, când reușește să obțină trofeul interșcolar. Tot in 1928, baschetul atrage din ce in ce mai mulți practicanți, ajungând și la Focșani, prin intermediul militarilor, dar și la Eforie, cu sprijinul studenților de la INEF aflați la mare pentru cursurile de natație. Un an mai târziu, jocul în cinci începe să prindă rădăcini și mai puternice, în 1929 fiind organizat primul campionat bucureștean, care s-a desfășurat în luna mai cu participarea a cinci echipe: Tenis Club Român, PTT, YMCA, Viforul Dacia și Rugby Club Român. În ultimul act al competiției au intrat TCR si YMCA, prima echipă câstigând laurii primului turneu din Capitală, cu scorul 38-32. Totodată, organizatorii l-au desemnat pe Richard Hillard ca fiind cel mai valoros jucător, acesta dovedindu-se, ulterior, unul dintre promotorii importanți ai baschetului românesc.[1]

Concomitent cu întrecerea universitară, tot în 1934, a fost constituită Liga Muntenia, care trece în timp ca fiind primul campionat cu extindere națională. Din 1936, baschetul pătrunde și în alte orașe, pe harta competițională adăugându-se Sibiu, Timișoara, Iași și Brașov, în vreme ce în București erau înregistrate oficial 32 de echipe.

După o perioadă de acalmie, cauzată și de cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, baschetul este revigorat cu sprijinul Organizației Sportului Popular, care programează campionate școlare și universitare, precum și întreceri sindicale inter-orașe. Prima ediție a Cupei Orașelor este câstigată de “Viforul Dacia” la masculin și de “Sportul Studențesc” la feminin.[2]

Din 1950, campionatul național începe sp se dispute sub formă divizionară, primele trofee fiind cucerite de Locomotiva CFR, la feminin, si Metalul 23 August, la masculin. După 1953, întrecerea masculină divizionară devine o afacere în doi, CCA (Steaua) și Dinamo disputându-și supremația până în 1991. În toată această perioadă, Dinamo adjudeca 18 titluri naționale, în vreme ce CCA (Steaua) își trece în cont 21 de trofee.

În sezonul 2007-2008, CSU Asesoft Ploiești a fost invitată să joace în Eurocupa ULEB.

În sezonul 2012-2013, echipa CSU Asesoft Ploiești a câștigat campionatul după ce a învins formația BC Mureș în finală. Locul trei a fost adjudecat de CSM Oradea. CSU Asesoft Ploiești a primit dreptul de a se înscrie în Eurocupă (a doua competiție ca importanță din Europa). Echipele BC Mureș, CSM Oradea și câștigătoarea Cupei României, CS Gaz Metan Mediaș, au primit dreptul de participare în Eurochallenge. Pentru sezonul 2013-2014, SCM U Craiova și-a anunțat participarea în Liga Balcanică.

În sezonul 2013-2014, echipa CSS Giurgiu nu s-a mai înscris în campionat, iar Steaua Turabo București și CSM București au fuzionat. Astfel, sezonul a început cu doar 14 echipe, nici o echipă neretrogradând la finalul sezonului regulat. Campionatul a fost câștigat de CSU Asesoft Ploiești după ce a învins în finală pe CSM Oradea iar locul 3 a fost adjudecat de BC Mureș. Energia Rovinari a fost câștigătoarea Cupei României.

În sezonul 2014-2015 au luat startul doar 13 echipe după ce Știința București nu s-a înscris în campionat deși promovase, iar CS Concordia Chiajna și CS Farul Constanța s-au retras din campionat.

CSU Asesoft Ploiești a participat pentru al doilea an consecutiv în Eurocupă (a doua competiție ca importanță din Europa), iar CSM Oradea, U Mobitelco Cluj și Energia Rovinari au participat în Eurochallenge. De asemenea, SCM Universitatea Craiova a participat în Liga Balcanică.

La finele sezonul 2014-2015 CSU Asesoft Ploiești a câștigat titlul în fața echipei BC Mureș. CS Energia Târgu Jiu a obținut locul 3, iar Steaua CSM București locul 4.

Pe plan internațional, CSU Asesoft Ploiești a ajuns până în Last 32 EuroCup, Energia Rovinari a obținut locul 3 în EuroChallenge, iar SCM Universitatea Craiova a ajuns până în sferturile BIBL.

Sezonul 2019-2020 a fost anulat la data de 19 mai 2020, de către Consiliul Director al FRB care a constatat imposibilitatea continuării competiției, din cauza pandemiei de COVID-19. [3]

În sezonul 2021-2022, U-BT Cluj-Napoca a ajuns până în sferturile Basketball Champions League (BCL).

Participante modificare

Echipă Oraș Arenă Locuri
ABC Laguna Bucuresti Bucuresti Arena de Baschet București 500
BC CSU Sibiu Sibiu Sala Transilvania 1.800
Dinamo București București Sala Sporturilor Dinamo 2.500
CSM 2007 Focșani Focșani Sala Polivalentă Focșani 1.000
CSM Galați Galați Sala Sporturilor Galați 1.000
CSM Târgu Jiu Târgu Jiu Sala Sporturilor Târgu Jiu 1.500
CSM Târgu Mureș Târgu Mureș Sala Sporturilor Târgu Mureș 2.000
Rapid București București Sala Polivalentă „Rapid” 1.500
CSM Corona Brașov Brașov DP Colibași Brașov 1.570
CSM CSU Constanța Constanța Sala Sporturilor Constanța 2.000
CSM Petrolul Ploiești Ploiești Sala Sporturilor Olimpia 3.500
CSM CSO Oradea Oradea Oradea Arena 5.000
CS Vâlcea 1924 Vâlcea Sala Sporturilor „Traian” 3.126
CSO Voluntari Voluntari Sala de Sport "Gabriela Szabo" 1.174
BCM U Pitești Pitești Sala Sporturilor Trivale 1.600
BC Timișoara Timișoara Sala Sporturilor „Constantin Jude” 2.200
SCM Craiova Craiova Sala Polivalentă Craiova 4.000
U-BT Cluj-Napoca Cluj-Napoca Sala Polivalentă Cluj Napoca 10.000

Foste participante modificare

Echipă Oraș Arenă Locuri
BC Mureș Târgu Mureș Sala Sporturilor Târgu Mureș 2.000
Gaz Metan Mediaș Mediaș Sala Sporturilor Mediaș 462
Asesoft Ploiești Ploiești Sala Sporturilor Olimpia 3.500
CS Universitatea Cluj Cluj Napoca Sala Sporturilor „Horia Demian” 2.500
BC Timba Timișoara Timișoara Sala Sporturilor „Constantin Jude” 2.200
Energia Rovinari Târgu Jiu Sala Sporturilor Târgu Jiu 1.500
Concordia Chiajna Chiajna Sala Sporturilor Chiajna 200
Farul Constanța Constanța Sala Sporturilor Constanța 1.500

Campioni modificare

Loc Club Titluri Ani
1 Dinamo București    22 1952-53, 1953-54, 1954-55, 1956-57, 1964-65, 1967-68, 1968-69, 1969-70, 1970-71, 1971-72, 1972-73, 1973-74, 1974-75, 1975-76, 1976-77, 1978-79, 1982-83, 1987-88, 1993-94, 1996-97, 1997-98, 2002-03
2 Steaua București    21 1955-56, 1957-58, 1958-59, 1959-60, 1960-61, 1961-62, 1962-63, 1963-64, 1965-66, 1966-67, 1977-78, 1979-80, 1980-81, 1981-82, 1983-84, 1984-85, 1985-86, 1986-87, 1988-89, 1989-90, 1990-91
3 Asesoft Ploiești 11 2003-04, 2004-05, 2005-06, 2006-07, 2007-08, 2008-09, 2009-10, 2011-12, 2012-13, 2013-14, 2014-15
4 U-BT Cluj-Napoca 8 1991-92, 1992-93, 1995-96, 2010-11, 2016-17, 2020-21, 2021-22, 2022-2023
5 CSM Oradea 3 2015-16, 2017-18, 2018-19
6 CSU Atlassib Sibiu 2 1994-95, 1998-99
7 BC West Petrom Arad 2 2000-01, 2001-02
8 Metalul 23 August București 2 1950-51, 1951-52
9 CSU Pitești 1 1999-2000

Recorduri și premiere modificare

# Echipa Titluri Sezoane consecutive
1 Dinamo București 10 1967-68, 1968-69, 1969-70, 1970-71, 1971-72, 1972-73, 1973-74, 1974-75, 1975-76, 1976-77
2 Steaua București 7 1957-58, 1958-59, 1959-60, 1960-61, 1961-62, 1962-63, 1963-64
Asesoft Ploiești 2003-04, 2004-05, 2005-06, 2006-07, 2007-08, 2008-09, 2009-10
4 Steaua București 4 1983-84, 1984-85, 1985-86, 1986-87
Asesoft Ploiești 2011-12, 2012-13, 2013-14, 2014-15
6 Dinamo București 3 1952-53, 1953-54, 1954-55
Steaua București 1965-66, 1966-67, 1977-78
Steaua București 1979-80, 1980-81, 1981-82
Steaua București 1988-89, 1989-90, 1990-91
U-BT Cluj-Napoca 2020-21, 2021-22, 2022-2023

Note modificare

  1. ^ „ISTORICUL BASCHETULUI DIN ROMÂNIA ȘI AL FEDERAȚIEI ROMÂNE DE BASCHET”. frbaschet.ro. . Accesat în . 
  2. ^ „ISTORICUL BASCHETULUI DIN ROMÂNIA ȘI AL FEDERAȚIEI ROMÂNE DE BASCHET”. frbaschet.ro. . Accesat în . 
  3. ^ „Liga Națională de Baschet Masculin sezonul 2019-2020 anulat”. frbaschet.ro. . Accesat în . 

Vezi și modificare

Legături externe modificare