Concursul Muzical Eurovision 1964

(Redirecționat de la Eurovision 1964)
Concursul Muzical Eurovision 1964
Data finalei 21 martie 1964
Prezentator Lotte Wæver
Dirijor Kai Mortensen
Televiziune-gazdă Danemarca DR
Sală Tivolis Koncertsal
Copenhaga, Danemarca
Piesă câștigătoare Italia Italia
„Non ho l'età”
Sistem de votare
Fiecare țară are 10 jurați care distribuie trei puncte celor 1, 2 sau 3 cântece favorite personale. Punctele se însumează, iar, în forma finală a voturilor, se acordă 5 puncte cântecului cu cel mai mare punctaj la nivelul juriului național, 3 puncte celui de-al doilea și 1 punct celui de-al treilea. Dacă toți cei 10 jurați votează un singur cântec, acela primește toate cele 9 puncte. Dacă numai două cântece sunt alese de juriu, acestea primesc 6 (locul I) și 3 puncte (locul al II-lea). Cântecul care are cele mai multe puncte la final câștigă competiția.
Număr de cântece 16
Debuturi Portugalia Portugalia
Retrageri Suedia Suedia
0 puncte Elveția Elvetția
Germania Germania
Iugoslavia Iugoslavia
Portugalia Portugalia
Intermediu
Balet-arlechinadă
Concursul Muzical Eurovision 
◄ 1963 1965 ►

Concursul Muzical Eurovision 1964 a fost cea de-a noua ediție a Concursului Muzical Eurovision, care a avut loc în Copenhaga, după victoria daneză din anul precedent. Suedia nu a participat, din cauza unui boicot al cântăreților. Concursul a fost, totuși, difuzat în această țară. Un alt protest a venit din partea unui bărbat care a intrat pe scenă după ce cântecul elvețian a fost interpretat, având în mână o pancartă cu un mesaj politic împotriva lui Francisco Franco și a lui António de Oliveira Salazar. Telespectatorii au putut vedea doar tabela de marcaj în acest timp.

Italia a obținut prima sa victorie, în timp ce Elveția, Germania, Iugoslavia și Portugalia au avut pentru prima oară 0 puncte. Portugalia a devenit, astfel, prima țară care nu a primit niciun punct când a debutat în concurs. Țările de Jos au trimis prima concurentă din afara Europei, Anneke Grönloh fiind de origine indoneziană.

Reacția imediată a publicului din sală la cântecul Italiei a fost foarte entuziast și lung și, în mod neobișnuit pentru un număr din concurs, Gigliolei Cinquetti i s-a permis să revină pe scenă pentru a face o a doua plecăciune. Scorul final al Italiei a fost de aproape trei ori mai mare decât al țării situate pe locul doi, această victorie fiind cea mai evidentă din istoria concursului. Sub sistemul curent de votare, e puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, dar este posibil din punct de vedere matematic.

Ca și în cazul ediției din 1956, nu se știe să fi supraviețuit vreo înregistrare video a concursului, dar există una audio. Diferie reportaje susțin că acest lucru se datorează faptului că a fost un incendiu în studiourile DR în anii '70. Niciun alt post de televiziune nu a înregistrat întreaga emisiune, dar există fragmente în arhiva televiziunii germane, NDR.

Rezultate modificare

Țară Limbă[1] Artist Cântec Traducere Loc Puncte
01   Luxemburg franceză Hugues Aufray „Dès que le printemps revient” Odată cu venirea primăverii 04 14
02   TȚaările de Jos olandeză Anneke Grönloh „Jij bent mijn leven” Tu ești viața mea 10 2
03   Norvegia norvegiană Arne Bendiksen „Spiral” Spirală 08 6
04   Danemarca daneză Bjørn Tidmand „Sangen om dig” Cântecul despre tine 09 4
05   Finlanda finlandeză Lasse Mårtenson „Laiskotellen” Lipsă de activitate 07 9
06   Austria germană Udo Jürgens „Warum nur, warum?” Dar de ce, de ce? 06 11
07   Frantța franceză Rachel „Le chant de Mallory” Cântecul lui Mallory 04 14
08   Regatul Unit engleză Matt Monro „I Love the Little Things” Îmi plac lucrurile mărunte 02 17
09   Germania germană Nora Nova „Man gewöhnt sich so schnell an das Schöne” Ce rapid ne obișnuim cu lucrurile frumoase 13 0
10   Monaco franceză Romuald „Où sont-elles passées” Unde au plecat(?) 03 15
11   Portugalia portugheză António Calvário „Oração” Rugăciune 13 0
12   Italia italiană Gigliola Cinquetti „Non ho l'età” Nu am vârsta 01 49
13   Iugoslavia bosniacă Sabahudin Kurt „Život je sklopio krug” Viața a devenit un ciclu complet 13 0
14   Elvetția italiană Anita Traversi „I miei pensieri” Gândurile mele 13 0
15   Belgia franceză Robert Cogoi „Près de ma rivière” În apropierea râului meu 10 2
16   Spania spaniolă Tim, Nelly & Tony „Caracola” Cochilie 12 1

Tabel modificare

 
Rochia lui Anneke Grönloh, reprezentanta Țărilor de Jos
Rezultate
                                 
  Luxemburg 14   3         3   5     3        
Țările de Jos 2       1       1                
Norvegia 6       5 1                      
Danemarca 4     1                         3
Finlanda 9     3 3       3                
Austria 11                       5     1 5
Franța 14 1         3       5 3   1     1
Regatul Unit 17   1 5   3 1 1   1         5    
Germania 0                                
Monaco 15 3           5           3 1 3  
Portugalia 0                                
Italia 49 5 5     5 5   5 3 3 5   5 3 5  
Iugoslavia 0                                
Elveția 0                                
Belgia 2                   1 1          
Spania 1                       1        

5 puncte modificare

Nr. Pentru De la
8 Italia Austria, Belgia, Finlanda, Iugoslavia, Luxemburg, Portugalia, Regatul Unit, Țările de Jos
2 Austria Italia, Spania
Regatul Unit Elveția, Norvegia
1 Franța Monaco
Luxemburg Germania
Monaco Franța
Norvegia Danemarca

Artiști care au revenit modificare

Artist Țară Ani precedenți Loc
Anita Traversi   Elvetția 1960 8

Comentatori modificare

Purtători de cuvânt modificare

  1.   Luxemburg - necunoscut
  2.   TȚaările de Jos – Pim Jacobs
  3.   Norvegia - Sverre Christophersen[3]
  4.   Danemarca - Bent Henius
  5.   Finlanda - Poppe Berg[8]
  6.   Austria - Ernst Grissemann
  7.   Frantța - Claude Darget
  8.   Regatul Unit - Michael Aspel
  9.   Germania - Lia Wöhr
  10.   Monaco - necunoscut
  11.   Portugalia - Maria Manuela Furtado
  12.   Italia - Rosanna Vaudetti
  13.   Iugoslavia - necunoscut
  14.   Elvetția - Alexandre Burger
  15.   Belgia - André Hagon
  16.   Spania - necunoscut

Referințe modificare

  1. ^ „Eurovision Song Contest 1964”. The Diggiloo Thrush. Accesat în . 
  2. ^ „Dokumentaire over Schiermonnikoog”. De Leeuwarder Courant (în olandeză). . 
  3. ^ a b Dyrseth, Seppo (OGAE Norvegia)
  4. ^ http://www.viisukuppila.fi/phpBB3/yleista/topic1578.html?sid=7d9d56818d7b9668738ff7b1ae631117
  5. ^ a b 1964 - Copenhague
  6. ^ phpbb3.es
  7. ^ Leif Thorsson. Melodifestivalen genom tiderna [„Melodifestivalen de-a lungul timpului”] (2006), p. 48. Stockholm: Premium Publishing AB. ISBN 91-89136-29-2
  8. ^ http://www.viisukuppila.fi/phpBB3/yleista/topic1578.html?sid=4004772ec986da0c3795a6f5dd54f0d4