FC Bihor Oradea

Fotbal Club Bihor Oradea, cunoscut sub numele de Bihor Oradea, FC Bihor, sau pe scurt Bihor, este un club de fotbal profesionist din Oradea, România, care evoluează în prezent în Liga a III-a.

Bihor Oradea

Informații generale

Nume complet

Fotbal Club Bihor Oradea^[1]

Poreclă

Roș-Albaștrii
Bihorenii
Orădenii

Nume precedent(e)

Crișul Oradea
FC Oradea

Data fondării

1 aprilie 1958; acum 66 de ani
2022; acum 2 ani (reînființată).

Culori

Stadion

Iuliu Bodola, Oradea
(12.376 de locuri)

Campionat

Liga a III-a

Proprietar

Primăria Oradea

Președinte

George Tătar

Antrenor

Florin Farcaș

Prezență online

site web oficial

Echipament

Acasă

Deplasare

Alternativ

Pentru sezonul în curs vedeți:
Liga a III-a 2023-2024

A fost înființat sub numele de Crișul Oradea în aprilie 1958 și, din 1963, a continuat tradiția fotbalistică a orașului, în urma dizolvării Clubului Atletic Oradea. FC Bihor a jucat 18 sezoane în prima divizie, cea mai bună performanță fiind clasarea pe locul 7 în trei ocazii, în sezoanele 1963-1964, 1983-1984 și 1988-1989. La sfârșitul sezonului 2003-2004 a retrogradat din Divizia A, urmând apoi să joace doar în Liga a II-a, nereușind să mai promoveze înapoi. În ianuarie 2016, după ce s-a confruntat continuu cu probleme financiare importante, FC Bihor a intrat în faliment și a dispărut din fotbalul românesc.^[2]

În iulie 2022, Primăria Municipiului Oradea a readus la viață clubul, pe care l-a înscris în Liga a III-a în locul Clubului Atletic Oradea.^[3] Culorile clubului orădean sunt roșu și albastru, iar pe emblemă este inscripționat anul în care s-a organizat primul meci de fotbal cu public din Oradea, 1902.

Istoric modificare

FC Bihor s-a înființat în anul 1958, numindu-se atunci Crișul. A activat în campionatul regional până în 1960 când, a fuzionat cu echipa fabricii de încălțăminte Solidaritatea și a promovat în Divizia B. În sezonul 1961-1962 echipa își schimbă numele în A.S.A. Crișul și termină campionatul pe locul 12. Anul următor ocupă locul 1 și promovează în Divizia A. După trei ani în prima divizie retrogradează, iar în 1968, în urma unui turneu de baraj organizat la Timișoara, se întoarce în primul eșalon. Joacă doi ani în Divizia A și apoi retrogradează, dar revine în sezonul următor, 1970-1971. În 1972 orădenii se întorc în Divizia B și își schimbă numele în FC Bihor. După două locuri 2, obținute în edițiile de campionat 1972-1973 și 1973-1974, la sfârșitul anului competițional 1974-1975, promovează din nou. Echipa reușește să se mențină în Divizia A timp de cinci ani după care, în 1979, retrogradează. Sub conducerea antrenorului Gheorghe Staicu, FC Bihor se întoarce în primul eșalon, unde ocupă un loc 7 la finele sezonului 1983-1984. În 1986 echipa retrogradează iar în 1988 se întoarce în prima ligă. În turul sezonului 1989-1990, FC Bihor a avut un parcurs bun, încheind prima parte a campionatului pe un onorant loc 5, după Dinamo, Steaua, U Craiova și Victoria București, având speranțe la o participare în Cupa UEFA. După un retur foarte slab, echipa orădeană a terminat campionatul pe locul 10, iar în sezonul următor a retrogradat. Joacă în Divizia B până în 1996 când retrogradează din nou, de data aceasta în Divizia C. Sezonul 1997-1998 a consfințit revenirea FC Bihor în Divizia B, după un campionat câștigat clar, la 13 puncte distanță de IS Câmpia Turzii. În sezonul 2000-2001 clubul a fost preluat de omul de afaceri bihorean Marius Vizer, iar echipa condusă de antrenorul Ioan Andone a terminat campionatul pe locul 4. În sezonul 2002-2003 FC Oradea a ocupat locul 2, obținând dreptul de a juca un meci de baraj pentru promovare, cu Oțelul Galați. Sub conducerea antrenorului Ionuț Popa, orădenii pierd primul meci disputat la Galați cu 1-2 însă îl câștigă pe cel de la Oradea cu 3-1 și promovează in Divizia A. După numai un sezon, echipa se întoarce în Divizia B. În 2006 FC Bihor joacă un baraj pentru promovare împotriva echipelor Forex Brașov și Unirea Urziceni pe care îl pierde. În 2007 FC Bihor reușește să se salveze de la retrogradare în ultima etapă, după o victorie, scor 3-1, în deplasare la Auxerre Lugoj. Sezonul 2007-2008 îl termină pe locul 8, departe de promovare dar și de grijile retrogradării.

Primii ani modificare

În sezonul 1963-1964 Crișul Oradea, formație nou-promovată din eșalonul secund, reprezintă Oradea pe prima scenă a fotbalului românesc cu un lot în care se regăsesc o parte dintre jucătorii echipei Crișana, sub comanda antrenorului L. Zilahi. Lotul: Weichelt, Bucur, Pojoni, Boros, Șchiopu, Donciu, Al. Georgescu, Kun, Kuti, Curtu, Oșan , Stanciu, Podaru, I. Pop, Bokos, I. Sandu, Mănescu, Al. Iacob, Sovoiala, Lenalt, Fr. Stilgerlbauer, R. Petschovschi. A urmat trei ani în prima divizie: 1963 - 1964 (locul VII), 1964 - 1965 locul (IX) și

Crișul Oradea (1965-1966)

1965 - 1966 (locul XIII), sinonim cu retrogradarea în “B”, unde nu stă decât două campionate, 1966- 1967 (locul VII), și 1967- 1968 (locul II). În vara anului 1968 participă la un turneu de la Timișoara, pentru promovarea în A și reușește să-și asigure un loc în primul eșalon. Antrenorul A. Fernbach - Ferenczi a obținut această performanță cu următorul lot de jucători: Buiuc, Catona, Balogh, Sărac, Serfozo, E. Naghi, Popovici, Dăraban, Sudi, Szucs, Tomeș, A. Naghi, A. Kun II, I. Kun I, Harșani, Kocis, Ujlaki, Levai.

Promovări și retrogradări modificare

FC Bihor Oradea (1983–1984)

După alți doi ani în Divizia A (1968- 1969, locul X și 1969- 1970, XV) retrogradează, dar revine în sezonul următor, 1970- 1971, de această dată sub conducerea antrenorului L. Vald. Echipa de bază: Catona (Bologan) - Popovici (Sărac), Lucaci, Bulc, Balogh, Dăraban, Neșu, Szucs, Al. Naghi, Arnotzchi, Șchiopu. Rezerve: Baumgartner, Cocoș, Ceaușu, Kocis, Ungur, Moț. Dar iarăsi, după numai un campionat (1971- 1972, locul XVI) vine retrogradarea in “B”. Comportarea foarte oscilantă a echipei a impus o serie de măsuri organizatorice. Printre acestea și adoptarea formulei clubului de fotbal. Astfel, sub denumirea FC Bihor. din 1972, se începe lupta pentru revenirea în primul eșalon. După două locuri II, obținute în edițiile de campionat 1972- 1973 și 1973- 1974, la sfârșitul anului competițional 1974- 1975, antrenorii L. Vlad (tur), R. Cosmoc și Gh. Staicu (în retur) au condus la promovare următorul unsprezece de bază: Albu - E. Naghi, Lucaci, Sărac, Popovici - Dărăban, Kun II, Florescu - Szucs, Agud, C. Vlad. În continuare, echipa s-a menținut la un nivel mediu de comportare în “A”, obținând locul IX (1975 - 1976 și 1976 - 1977) locul XIV- (1977- 1978) și locul XVIII (1978 - 1979). Conducerea clubului, în această perioadă a fost asigurată de inginerul Horia Cosma, în calitate de președinte de onoare. Antrenorii au fost V. Blujdea, până la jumătatea turului campionatului 1977 - 1978, fiind înlocuit de I. Reinhardt și Alexandru Muta. Lotul de jucători: era alcătuit din Vidac, Albu – portari; Z. Naghi, Gh. Dumitrescu., Lucaci, Popovici, M. Marian, Bigan, Dragoș, Naom, C. Georgescu, Gergely, Petrovici, Schwartzman, Lupău, V. Stoica, Kun II, Florescu și Fildan. În vara anului 1979 FC Bihor a retrogradat din nou în B, unde a rămas trei ediții de campionat (1979 - 1982), fiind de fiecare dată la un pas de promovare, pe care o va realiza la finele anului competițional 1981- 1982, la conducerea tehnică a echipei fiind Gheorghe Staicu. Revenind în eșalonul de elită al fotbalului nostru, echipa orădeană reușește să ocupe un loc XI în ediția 1982 - 1983 și locul VII în 1983 – 1984. În acest din urmă an cu următoarea formulă organizatorică: președinte de onoare- ing. H. Cosma; președinte executiv - Ioan Naom; organizator de competiții - Romeo Pașcu; antrenori Gheorghe Dărăban și Attila Kun (în turul campionatului), Attila Kun și Alexandru Muta (în retur). Lotul de jucători era format din: Liliac, Balasz – portari; V. Dianu, Zare, Gh. Dumitrescu, Nițu, Tămaș, Biszok, Mureșan, Filip, Doru Nicolae, Grosu, Georgescu, Ile, Ion Gheorghe, Szucs, Nedelcu, Rosza, Kiss, Ov. Lazăr, Roateș. În perioada 1983 - 1984 până în 2003 – 2004, FC Bihor a făcut naveta între Divizia A și B. O altă clasare bună în anii ’80 a avut-o în campionatul 1988/1989, când a ocupat locul 7. Echipa a fost pregătită atunci de Viorel Mateianu și Paul Popovici.

„Norma” bihoreană modificare

FC Bihor Oradea (1989–1990)

În turul sezonului următor (1989/1990), FC Bihor (antrenor Robert Cosmoc) a avut un parcurs bun, încheind prima parte a campionatului pe un onorant loc 5, după Dinamo, Steaua, U Craiova și Victoria București, având speranțe la o participare în Cupa UEFA. Atunci se vorbea la Oradea de „norma bihoreană”, căzând victime pe Municipal, echipe precum Corvinul (4-0), SC Bacău (5-3), FC Brașov (6-0) sau Sportul Studențesc (4-1). Dar, după evenimentele din decembrie 1989, a urmat dezastrul pentru FC Bihor. A terminat campionatul pe locul 10, după un retur foarte slab. În sezonul următor, echipa bihoreană a retrogradat în Divizia B, clasându-se pe locul 17, ediția în care pe banca tehnică au stat Paul Popovici, Alexandru Muta și Viorel Abrudan. Din echipa de atunci au făcut parte: Pap Deac – Ciocan, Brukental, Bereczki, Weissenbacher, Borza, Tămaș, Sălăjan, Rădulescu, Kulcsar, Muresan, Ov. Lazăr, Pavel, Biszok, Cigan, Todea, Anania, Negrău și Baba. Decăderea clubului a continuat, majoritatea jucătorilor de valoare fiind vânduți în anii care au urmat. În 1991/1992, FC Bihor a ocupat locul 5 în seria a II-a, în sezonul următor a ratat la mustață promovarea în Divizia A, clasându-se pe locul doi, la un singur punct de UTA. Tot pe locul 5 a încheiat și sezonul 1993/1994, pentru ca în anul următor să încheie campionatul în a doua jumătate a clasamentului (locul 12). Fără susținere financiară și fără jucători de valoare, dezastrul s-a produs în ediția 1995/1996 când FC Bihor a retrogradat pentru prima dată în Divizia C, eșalonul trei al fotbalului românesc. În seria a IV-a a Diviziei C, FC Bihor a jucat cu alte echipe bihorene precum Viitorul Oradea sau Minerul Ștei, terminând campionatul doar pe locul 7. Sezonul 1997/1998 a consfințit revenirea FC Bihor în Divizia B, după un campionat câștigat clar, la 13 puncte distanță de IS Câmpia Turzii. Un merit important l-au avut frații Borși, Attila și Armand, care au susținut financiar clubul, care apoi l-au cedat unui alt om de afaceri bihorean, Viorel Știube. La reapariția în B, echipa orădeană a avut un sezon destul de bun, încheiat pe locul 6. În sezonul următor, Divizia C le-a făcut serios cu ochiul orădenilor, care s-au salvat in extremis de la retrogradare, după un retur în care au remontat din pasivul de -14 avut la adevăr. Un merit important l-a avut președintele Marcel Iancu, adus de Mihai Bar, președintele Consiliului Județean Bihor, împreună cu un contingent de jucători veniți pe filiera Dinamo.

Promovare după 12 ani modificare

În sezonul 2000/2001 clubul a fost preluat de omul de afaceri bihorean Marius Vizer, care a demarat un proiect menit să readucă în trei ani fotbalul bihorean în elită. În primul sezon cu Vizer patron, FC Bihor a terminat pe locul 4, după un retur extraordinar reușit de echipa pregătită atunci de Ioan Andone. În 2001/2002 echipa a prins ultima poziție a podiumului, după UTA și FC Baia Mare, iar în 2002/2003 a mai făcut un pas înainte, fiind pe poziția a doua, după Unirea Alba Iulia. În aceste condiții, FC Oradea (denumirea de atunci), echipa antrenată atunci de Ionuț Popa și prezidată de Ioan Lucian, a avut dreptul să susțină barajul pentru promovarea în Divizia A împotriva echipei Oțelul Galați. După o primă manșă pierdută, scor 1-2, la Galați, orădenii și-au luat revanșa pe un Stadion Municipal cu 20.000 de suporteri în tribune, învingând Oțelul cu 3-1, prin „golul de aur” reușit de Bogdan Vrăjitoarea în prelungirile partidei. Toate cele patru goluri din dubla confruntare cu gălățenii au fost marcate de atacantul Bogdan Vrăjitoarea. Echipa care a reușit victoria cu Oțelul: Rotaru – Fl. Lazăr, Zaha, Cr. Munteanu – Gado (’62), Naidin (’63 Fele), Dumitra (căpitan), Fl. Călin (’67 Lungan), Sfârlea – Csehi, Vrăjitoarea. Pe bancă au mai luat loc Mârne – Dianu, Măuță și Siminic. Nu au putut juca fiind accidentați Coțan și Keșeru. Partida cu Oțelul Galați reprezintă pentru suporterii bihoreni poate cel mai important și frumos joc susținut de roș-albaștrii pe teren propriu în istoria post-decembristă. De asemenea, a fost ultimul meci la care accesul spectatorilor a fost permis la tribuna a II-a. La barajul cu Oțelul Galați, observatorul meciului a fost la un pas să nu permită disputarea jocului deoarece în stadion efectiv nu se mai putea arunca un ac. Crainicul jocului a făcut chiar un apel la spectatori care acum poate fi considerat destul de ciudat. În special suporterii prezenți la tribuna a II-a a pe atunci Stadionului Municipal au fost rugați să se manifeste fără să sară de pe locurile pe care le ocupă, deoarece exista pericolul ca tribune să cedeze din cauza greutății. Aventura clubului bihorean în Divizia A a fost însă de scurtă durată. După un tur ezitant, presărat cu rezultate extraordinare, precum acel 1-1 din prima etapă de la Oradea cu Rapid (campioana en-titre la acea vreme), dar și înfrângeri neașteptate (FC Brașov – FC Bihor din ultima etapă a turului), unul dintre artizanii promovării, antrenorul Ionuț Popa a fost demis. A fost începutul sfârșitului pentru gruparea roș-albastră. Conducerea clubului a decis să-l pună în funcție pe fostul antrenor al Stelei, Țiți Dumitriu, o mișcare care s-a dovedit în cele din urmă fatală. În primele jocuri ale returului, FC Bihor nu a adunat prea multe puncte și Dumitriu a fost demis. Până la sfârșitul sezonului, echipa bihoreană nu a reușit să obțină punctele necesare menținerii în Divizia A și a retrogradat după doar un an petrecut în fotbalul mare.

Baraj ratat în 2006 modificare

Reveniți în Divizia B, orădenii orădenii au încheiat sezonul 2004/2005 pe locul trei, după Jiul și Gaz Metan. În ediția următoare, Bihorul a avut două echipe pe primele două locuri: CF Liberty a cedat locul echipei UTA, iar FC Bihor (președinte Alexandru Sătmăreanu, director tehnic Emeric Jenei, antrenor Kiss Alexandru) a dezamăgit la turneul de baraj disputat pe Stadionul Național din București. În primul meci FC Bihor a pierdut cu 0-2 (0-1) meciul cu Forex Brașov, iar în ultimul joc s-a înclinat, scor 2-4 (1-4) cu Unirea Urziceni, formația care a promovat în prima ligă. Golurile FC Bihor au fost marcate de Fl. Neaga și Foro. În cele două jocuri, pentru FC Bihor au evoluat Mihai Ad. - Oros, Lupuț, D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’66 Szeleș), Fl. Neaga - Ad. Voiculeț (’46 Lupașcu), V. Miculescu (’61 V. Grigore), cu Forex Brașov, respectiv Mihai Ad. - Oros, Lupuț (’36 Pătrașcu), D. Muscă, Lungan - Foro, Gr. Tudor, Strapak (’71 Ad. Voiculeț), Fl. Neaga – V. Miculescu (’46 V. Grigore), Szeleș. După baraj, președintelui Alexandru Sătmăreanu și directorului tehnic Emeric Jenei nu li s-a mai prelungit contractul, iar FC Bihor și-a propus ca obiectiv reconstrucția echipei. Președinte a fost numit Alexandru Toth Ardelean, iar antrenori în sezonul 2006/2007 au fost Kiss Alexandru și Florin Farcaș. A fost un campionat extrem de greu, FC Bihor reușind să se salveze de la retrogradare în ultima etapă, după o victorie, scor 3-1, în deplasare la Auxerre Lugoj. Dacă seniorii au avut probleme, nu același lucru se poate spune despre juniorii republicani A (antrenor Horia Rădulescu) și B (antrenor Gheorghe Silaghi), care au reușit să obțină medaliile de bronz la turneul final ai Campionatului Național. De remarcat și performanța echipei satelit, FC Bihor II (antrenor Mircea Fodor), care a reușit să promoveze în Liga a III-a, după meciul de baraj câștigat la Cluj cu Armătura Zalău, scor 3-2. În sezonul 2007/2008, FC Bihor pornește la drum cu un nou staff tehnic, format din Gheorghe Silaghi (principal), Vig Zoltan (secund), Mircea Fodor (secund) și Dorin Mudura (antrenor cu portarii), iar echipa satelit a fost preluată de Horia Rădulescu, ajutat de Gergely Alexandru. Clubul este susținut financiar de Consiliul Local Oradea și Consiliul Județean Bihor.

Antrenorii care au pregătit FC Bihor în Divizia A sunt: Ladislau Zilahi, Ștefan Hittner, Constantin Woronk, Iosif Brata, Anton Ferencz, Ion Reinhardt, Anton Fernbach, Ladislau Vlad, Virgil Blujdea, Iosif Buda, Gheorghe Dărăban, Emeric Jenei, Gheorghe Staicu, Victor Stănculescu, Ștefan Coidum, Constantin Teașcă, Paul Popovici, Viorel Kraus, Kun Attila, Viorel Abrudan, Alexandru Muta, Viorel Mateianu, Robert Cosmoc, Ionuț Popa, Dumitru Dumitriu și Muzsnay Zsolt.

O nouă promovare, neîmplinită însă modificare

FC Bihor a reușit la finalul sezonului 2010-2011 să termine pe locul secund în seria Vest a Ligii a II-a loc ce duce la promovarea în Liga I. Clubul orădean se afla de mai mult timp în insolvență, având datorii către stat, furnizori și foști jucători. Comisia de Licențiere a dat undă verde pentru promovarea orădenilor, dar președintele Viorel Duru a făcut recurs, așa cum s-a întâmplat și în cazurile lui Poli Timișoara sau Gloria Bistrița.^[4]

În urma ședinței Comitetului Executiv al Federației Române de Fotbal de luni 20 iunie 2011, de la Casa Fotbalului, din Capitală, clubul FC Bihor a decis să acționeze la TAS, Tribunalul de Arbitraj Sportiv, de la Lausanne, decizia de neacordare a licenței pentru prima ligă, remisă de Comisia de Apel din cadrul FRF în urma recursului inițiat de domnul Viorel Duru. Astfel, pentru orădeni, ca și pentru echipele din Timișoara și Bistrița, speranțele se leagă acum de o decizie favorabilă din partea tribunalului din Elveția.

Potrivit TAS, cluburile din România au făcut apel la 14 și 22 iunie, toate părțile fiind de acord ca procedura să fie una de urgență: apelurile au fost judecate de aceeași comisie de arbitraj a TAS, fiind stabilit un calendar procedural cu acordul părților, care a inclus schimburi de corespondență până la 11 iulie 2011 și audieri la 13 și 14 iulie, la sediul TAS.^[5] Ca urmare a verdictului primit luni 18 iulie 2011 de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, prin care se respinge memoriul depus de oficialii FC Bihor pentru neprimirea licenței de Liga I, echipa orădeană a aflat faptul că și-n ediția de campionat 2011-2012 va evolua tot în eșalonul secund.^[6] Delegația orădeană care s-a dus la Laussane a fost formată din președintele FC Bihor, Șerban Ovidiu Morcan, Dumitru Voloșeniuc, membru AGA și Cătălin Sărmășan, președintele CF Liberty care asigură managementul sportiv al clubului.^[7]

„Am făcut tot ce am putut ca să ne fie anulată decizia Comisiei de Apel, de neacordare a licenței, dar, din păcate, cei de la TAS nu ne-au dat dreptate. Aceasta este situația, nu avem ce face. Trebuie să ne conformăm și s-o luăm de la capăt din liga a II-a", a declarat președintele clubului Șerban Morcan, imediat după aflarea veștii.^[6] Suporteri orădeni s-au alăturat, la protestul susținut de fanii timișoreni, în Timișoara ca urmare a evenimentelor ce au dus la retrogradarea echipei FC Politehnica Timișoara și nepromovarea echipei FC Bihor.^[8] Din Comitetul Executiv au făcut parte 14 persoane: Mircea Sandu – președinte, Dumitru Dragomir – prim-vicepreședinte, Octavian Goga – vicepreședinte, reprezentant al fotbalului amator, Cristian Borcea – reprezentant al cluburilor de Liga I, Marius Stan – reprezentant al cluburilor de Liga I, Cornel Șfaițer – reprezentant al cluburilor de Liga a II-a, Marian Rusen – reprezentant al cluburilor de Liga a II-a, Ștefan Stana – reprezentant al cluburilor de Liga a III-a, Cristian Bobar – reprezentant al cluburilor de Liga a III-a, Paul Costaș – reprezentantul cluburilor cu activitate exclusivă de copii și juniori, Sorin Țerbea – reprezentantul cluburilor de fotbal în sală, Marian Pălărie – reprezentantul cluburilor de fotbal feminin, Vasile Avram – președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor și Dumitru Costin, președintele sindicatului fotbaliștilor recunoscut de FIFPRO.^[9] Președintele Șerban Morcan a precizat că planul de reorganizare judiciară a clubului a fost aprobat, iar FC Bihor trebuie să plătească rate lunare de 80.000 lei noi timp de trei ani. Bugetul clubului a fost deja suplimentat în acest an pentru plata datoriilor acumulate din septembrie 2009 și în 2010, practic mandatul lui Ioan Lucian, când s-au achitat 1,5 milioane de lei noi (15 miliarde lei vechi).^[10]

Începutul declinului modificare

FC Bihor a aflat faptul că va evolua și-n următoarea ediție de campionat în Liga a II-a. Poli Timișoara, FC Bihor și Gloria Bistrița au semnat cu Digi TV pentru cedarea drepturilor TV. La finele sezonului 2011 - 2012 echipa a ocupat un rușinos loc 8, după a doua echipă a orașului, Luceafărul Oradea, care s-a clasat pe 6. Până la sfârșitul anului 2014 se plătesc rate de câte 80000 lei, eșalonate, reprezentând datoriile istorice făcute de foști conducători cu interese de devalizare a clubului precum Gavrilă Ghilea, Constantin Bigan, Alexandru Sătmăreanu și Alexandru Toth, ultimul nici măcar conducând el clubul în acte, ci societatea sa comercială, o brutărie... ^[11]

După disponibilizarea de-a lungul unui an unor jucători valoroși precum Cătălin Chiș, Dumitru Muscă, Șerban Moraru, Mihai Deaconescu, Cristian Danci, Călin Fildan, la echipă au fost aduse nume precum Adrian Voiculeț, Andrei Tînc (ambii evoluând câte un sezon și anterior pentru FC Bihor), Georgi Korudjiev, Ionuț Tîrnăcop și Ognjen Sinik. Gheorghe Ghiț, antrenorul cu care s-a reușit promovarea din 2011, a fost înlocuit de Claudiu Niculescu după câteva rezultate foarte contradictorii. Din acest sezon s-a reînființat și echipa a II-a (tineret-speranțe), FC Bihor II, care are ca obiectiv promovarea într-un eșalon imediat inferior primei echipe, condusă de Gheorghe Silaghi. Juniorii A sunt conduși de Călin Cheregi, având de asemenea rezultate remarcabile la nivel de campionat zonal republican A.

Au urmat ani în care insolvența existentă și sursele tot mai modeste de finanțare au dus treptat la colapsul clubului. Rezultatele au devenit din ce în ce mai modeste, restanțele tot mai mari, astfel în ianuarie 2016 FC Bihor a intrat în faliment și a dispărut din fotbalul românesc.^[12]

Un nou început modificare

În iulie 2022, Primăria Municipiului Oradea a readus la viață clubul, pe care l-a înscris în Liga a III-a în locul Clubului Atletic Oradea.^[13] Culorile clubului orădean sunt roșu și albastru, iar pe emblemă este inscripționat anul în care s-a organizat primul meci de fotbal cu public din Oradea, 1902. În primul sezon, FC Bihor a câștigat seria 10 a ligii a III-a, dar a fost învinsă în semifinalele barajului de Unirea Ungheni.^[14] În sezonul următor, echipa a reușit să ajungă în faza grupelor Cupei României, iar meciul cu FCSB din această fază a umplut stadionul Iuliu Bodola, la prima partidă în nocturnă jucată la Oradea.^[15]

Stadion modificare

Articol principal: Stadionul Iuliu Bodola.

Stadionul Iuliu Bodola, Oradea

Capacitatea stadionului este de 22.500 pe băncuțe, dintre care 9576 scaune montate.

Construit în 1924, Stadionul Municipal a avut întotdeauna un farmec aparte, fiind un stadion de tip britanic - doar pentru fotbal, fără pistă de atletism. Tribunele ajung foarte aproape de gazon, lucru care creează o presiune foarte mare asupra adversarilor, suporterii orădeni fiind cunoscuți pentru ardoarea cu care își încurajează echipa în meciurile tensionate. În anii '60 a existat și o nocturnă funcțională, care nu a fost folosită datorită restricțiilor la energie electrică ale vremii, și o pistă de atletism, ulterior fiind refăcută tribuna II în urma unui incendiu, când s-a renunțat și la pista de zgură din jurul terenului.

În momentul de față, stadionul este în curs de modernizare, făcându-se lucrări de consolidare, izolare și montarea mult așteptatelor scaune. Cele două peluze și Tribuna I au fost finalizate în totalitate, având locuri pe scaune, urmând să fie terminate și colțurile. Din păcate Tribuna II nu poate fi folosită din cauza vechimii și urmează, cel mai probabil, să fie demolată. Spre sfârșitul anului 2011 a fost montată la Peluza Sud o tabelă electronică iar în luna ianuarie a anului 2012, la porțile stadionului au fost instalați turnicheți.

Capacitatea Stadionului Municipal era de 22.500 locuri înainte de a fi montate scaunele, care vor duce la o scădere a acesteia. Estimativ, capacitatea stadionului după montarea scaunelor va fi de aproximativ 18000 locuri.

Numărul de locuri pe scaune în acest moment (Peluza N + Peluza S + Tribuna I) este de 9576 FC Bihor își dispută meciurile de pe teren propriu pe Stadionul Iuliu Bodola din Oradea. Construcția acestuia a fost finalizată în anul 1924 iar astăzi se află în administrarea Consiliului Local din Oradea. De-a lungul timpului a suferit mai multe lucrări de modernizare, momentan stadionul având o capacitate de aproximativ 11.000 de locuri pe scaune. La tribuna II accesul spectatorilor este interzis, construcția urmând a fi demolată și reconstruită. În vara anului 2007 s-au finalizat lucrările la terenul sintetic, pe care își pot desfășura activitatea echipele de seniori și cele din Centrul de copii și juniori al FC Bihor. În prezent, echipele de juniori A și B joacă pe baza sportivă din comuna Paleu, aparținând vicepreședintelui de consiliu județean Kiss Alexandru.

Unul din cele mai importante meciuri disputate pe acest stadion a fost amicalul dintre România și Israel (0-0) în 1984, meci la care au asistat 30.000 de spectatori.

Palmares modificare

 Liga I

Locul 7 (2): 1963-1964, 1983-1984

 Liga a II-a

Campioană (5): 1962-1963, 1970-1971, 1974-1975, 1981-1982, 1987-1988

Vicecampioană (7): 1967-1968, 1972-1973, 1973-1974, 1992-1993, 2002-2003, 2005-2006, 2010-2011

 Liga a III-a

Campioană (1): 1997-1998

 Cupa României

Semifinale(2): 1963-1964, 1975-1976
Sferturi de finală(4): 1965-1966, 1970-1971, 1982-1983, 2001-2002

Parucusul competițional modificare

Sezon	Nivel	Divizie	Loc	Cupa României
2023–24	3	Liga a III-a (Seria a VIII-a)	TBD	Faza grupelor

Sezon	Nivel	Divizie	Loc	Cupa României
2022–23	3	Liga a III-a (Seria a X-a)	1 (C)

Jucători Part 1 modificare

Prima echipă modificare

La 6 septembrie 2022.^[16]

Nr.	Poziție	Jucător
1	P	Károly Fila
2	F	Flaviu Drăgan
3	F	Sebastian Oșvat
4	F	David Lupșe
5	F	Alexandru Popa
6	M	Răzvan Săutiuț
7	A	Marius Hosu
8	M	George Cherman
9	A	Sergiu Jurj (Vice-Căpitan)
10	M	Andrei Gheorghiță
11	M	Andrei Chindlea
12	P	Eduard Nergheș
13	F	Loren Ioviță
14	M	Mario Balint

Nr.	Poziție	Jucător
15	M	Raul Ardelean
16	F	Patric Andraș
17	M	Răzvan Gunie
19	M	Adrian Popa
20	M	Constantin Roșu
21	A	Denis Șandro
22	P	Radu Bob
23	F	Daniel Stan
26	F	Ionuț Ban (Căpitan)
27	F	Claudiu Petruș
28	M	Andrei Moga
30	M	Andreas Știubea (on loan from Petrolul)
34	A	Andrei Hosu

Jucători împrumutați modificare

Nr.		Poziție	Jucător
		M	Raul Clemeniuc (la Aurul Brad)

Nr.		Poziție	Jucător

Jucători Part 2 modificare

Jucători importanți modificare

Antrenori importanți modificare

Fotogalerie modificare

Unul sau mai multe fișiere din acest articol încalcă criteriile privind utilizarea materialelor protejate.
Fișierele a căror includere nu se justifică trebuie înlăturate în termen de 7 zile.