Fierbinți-Târg
Fierbinți-Târg (în trecut, Fierbinți-Stroești și Târgu Fierbinți) este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România, format din localitatea componentă Fierbinți-Târg (reședința), și din satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos.
| Fierbinți-Târg | |
| — oraș — | |
 | |
  Fierbinți-Târg Fierbinți-Târg (România) | |
 Fierbinți-Târg Fierbinți-Târg (Județul Ialomița) | |
| Coordonate: 44°41′01″N 26°23′14″E / 44.68361°N 26.38722°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Ialomița |
| Atestare documentară | 1620 |
| Reședință | Fierbinți-Târg[*] |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al orașului Fierbinți-Târg[*] | Iuksel Iusein[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 43 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.620 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare modificare
Orașul se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malurile râului Ialomița, la coada lacului Dridu pe care acest râu îl formează chiar înainte de confluența sa cu Prahova. Prin oraș trece șoseaua județeană DJ101, care îl leagă spre est de Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D), și spre vest în județul Ilfov de Nuci, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A).
Istorie modificare
Localitatea Fierbinți din această zonă este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650.[2]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de Fierbinți-Stroești, era arondată plășii Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete).[3] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de Fierbinți, ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești.[4] În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna Târgul-Fierbinți, cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești.[5] În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți.
În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul Urziceni, ambele aparținând regiunii București. Satul Fundu Danciului a luat în 1964 numele de Mircești, iar satul N.T. Filitis a luat tot atunci numele de Satul Nou.[6] În 1968, deja denumită Fierbinți-Târg, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, au dispărut satele Mircești, Satul Nou (incluse în satul Fierbinți-Târg) și Stroești (inclus în satul Fierbinții de Sus).[7][8] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Ialomița.[9]
Comuna Fierbinți-Târg a fost declarată oraș prin legea nr. 83/2004.[10]
De asemenea tot în Fierbinți-Târg se filmează serialului difuzat de Pro TV, Las Fierbinți.[11]
Demografie modificare
Componența etnică a orașului Fierbinți-Târg
Români (93,35%)
Romi (1,28%)
Alte etnii (0,11%)
Necunoscută (5,26%)
Componența confesională a orașului Fierbinți-Târg
Ortodocși (93,51%)
Alte religii (0,76%)
Necunoscută (5,74%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Fierbinți-Târg se ridică la 4.620 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.969 de locuitori.[12] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,35%), cu o minoritate de romi (1,28%), iar pentru 5,26% nu se cunoaște apartenența etnică.[13] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,51%), iar pentru 5,74% nu se cunoaște apartenența confesională.[14]
Politică și administrație modificare
Orașul Fierbinți-Târg este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Iuksel Iusein[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[15]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Uniunea Salvați România | 4 | ||||||
Monumente istorice modificare
În orașul Fierbinți se află biserica „Sfânta Maria”, ce datează din 1754, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în localitatea componentă Grecii de Jos și lângă aceasta, biserica noua făcută de Zaharia Adrian.
În rest, alte șapte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în zona „Malul Roșu” a localității Fierbinți-Târg, și cuprinde două necropole — una daco-romană din secolele al III-lea–al IV-lea, și alta medievală, din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea. Un alt monument este clasificat ca monument memorial sau funerar: mormântul generalului Eracle Arion, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și aflat în incinta centrului de asistență socială.
Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1854), casa Alexe Tănase (1922), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1842) — toate trei din satul Fierbinții de Sus — biserica „Sfântul Gheorghe” (1863, refăcută în 1915) și primăria (1929) — ultimele patru din localitatea Fierbinți-Târg.
Personalități născute aici modificare
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Baraganul, locul unde se topesc taranii Arhivat în , la Wayback Machine., 11 iulie 2004, Evenimentul zilei, accesat la 16 ianuarie 2011
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Fierbinți-Stroești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 355.
- ^ „Comuna Fierbinți în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 224,229. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune”. Lege5.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Revoltă în Fierbinți: "Bă, aștia din film își bat joc de noi?!", 14 iunie 2012, Ionela Săvescu, Evenimentul zilei, accesat la 6 august 2013
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie suplimentară modificare
- Monografia comunei Fierbinți-Târg, Florian Popescu