Filip al II-lea de Namur
| Filip al II-lea de Namur | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1195  |
| Decedat | 1226 (31 de ani) Saint-Flour, Auvergne, Franța |
| Părinți | Petru al II-lea de Courtenay Yolanda de Flandra |
| Frați și surori | Mathilde von Courtenay[*] Margareta de Namur Maria de Courtenay Elisabeta de Courtenay Iolanda de Courtenay Balduin al II-lea de Constantinopol Robert I de Courtenay Henric al II-lea de Namur Inés de Courtenay[*] |
| Căsătorit cu | Isabel de Brienne[*] |
| Ocupație | suveran[*] |
Modifică date / text  | |
Filip al II-lea de Namur (n. 1195–d. 1226), supranumit à la lèvre, a fost marchiz de Namur de la 1212 până la moarte.
Filip a fost cel mai vârstnic fiu rezultat din căsătoria dintre Petru al II-lea de Courtenay, împăratul latin de Constantinopol și contesa Yolanda de Flandra. La moartea unchiului său pe linie maternă, Filip I de Namur (Filip cel Nobil), marchizatul Namur a revenit lui Filip, ca moștenitor desemnat.
Filip a trebuit să facă față urmașilor contelui Henric al IV-lea de Luxemburg, care nu au renunțat la pretențiile lor asupra Namurului. El a luptat cu Waleran al III-lea de Limburg, soțul Ermesindei de Luxemburg și a încheiat pacea cu acesta la Dinant. Atunci când tatăl său a murit în 1217, Filip a refuzat să moștenească tronul imperial din Constantinopol, care a revenit fratelui său, Robert. În 1226, Filip a luat parte la Cruciada Albigensiană întreprinsă de regele Ludovic al VIII-lea al Franței și la asediul asupra Avignonului. Orașul a fost capturat, însă o epidemie a produs ravagii asupra asediatorilor. Filip s-a stins din viață lângă Saint-Flour, în provincia Auvergne. Nefiind căsătorit și neavând moștenitori legitimi, Filip a fost succedat ca marchiz de Namur de către fratele său Henric.