Friedrich von der Leyen
Friedrich von der Leyen | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][4] Bremen, Germania[5] |
Decedat | (92 de ani)[6] Kirchseeon(d), Germania[5] |
Cetățenie | Germania[7][5][8][4] |
Ocupație | germanist[*] filolog[*] cadru didactic universitar[*] etnolog[*] scriitor profesor de liceu[*] medievist folclorist[*] educator[*] istoric literar[*] traducător redactor[*] Scandinavian studies scholar[*] specialist în literatură[*] man of letters[*] |
Locul desfășurării activității | Köln[5] |
Limbi vorbite | limba germană[6][7][8][4] limba sanscrită[8] limba latină[8] |
Activitate | |
Domeniu | Literatură medievală[2] filologie[2] germanistică[2] |
Instituție | Universitatea din Köln |
Organizații | Burschenschaft Alemannia Marburg[*][3] |
Modifică date / text |
Friedrich von der Leyen (n. , Bremen, Germania – d. , Kirchseeon(d), Germania, în apropiere de München) a fost un medievalist și folclorist german.
Biografie modificare
Von der Leyen a studiat până în 1894 la Universitatea din Marburg, Universitatea din Leipzig și la Universitatea din Berlin. În 1891 s-a alăturat organizației studențești Burschenschaft Alemannia Marburg.[9] După terminarea studiilor, el a absolvit în anul 1894 cu o teză despre Declarația de credință (Rede vom Glauben) a săracului Hartmann, coordonată de profesorul Karl Weinhold. Teza sa pentru obținerea titlului de doctor habilitat susținută în 1899 la München a avut ca temă Märchen in den Göttersagen der Edda.
Din 1920 până la pensionare, în anul 1937, el a predat filologia germană la Universitatea din Köln. În 1937, el a fost numit de către conducătorii național-socialiști în postul de senator al Academiei Germane pentru Limbă și Literatură, o secțiune a Academiei Prusace de Arte aflată în proces de nazificare. În anul următor, el a publicat studiul Die Götter der Germanen despre zeii populațiilor germanice.[10]
După cel de-al Doilea Război Mondial, el a fost profesor onorific la Köln și München în perioada 1947-1953.
Activitatea sa științifică a fost preocupată mereu de abordarea națională a educației în societate. Prin colecțiile sale vaste de basme și legende a urmărit să popularizeze literatura germană veche. Cercetarea basmelor și a folclorului ocupă o poziție centrală în activitatea sa. În afară de lucrările sale filologice și etnologice von der Leyen a avut preocupări și în ceea ce privește politica educațională și culturală.
Von der Leyen a fost fondatorul și redactorul seriei de cărți Die Märchen der Weltliteratur (Basme din literatura universală). Soția lui a fost pictorița Helene von der Leyen (1874-1950).
Note modificare
- ^ a b „Friedrich von der Leyen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Burschenschafter-Stammrolle:. Verzeichnis der Mitglieder der Deutschen Burschenschaft nach dem Stande vom Sommer-Semester 1934[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ a b c d IdRef, accesat în
- ^ a b c d „Friedrich von der Leyen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c Library of Congress Authorities, accesat în
- ^ a b Virtual International Authority File, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Ernst Elsheimer (Hrsg.): Verzeichnis der Alten Burschenschafter nach dem Stande vom Wintersemester 1927/28. Frankfurt am Main 1928, p. 302.
- ^ Zu von der Leyen im Nationalsozialismus vgl. Ernst Klee: Das Kulturlexikon zum Dritten Reich. Wer war was vor und nach 1945. S. Fischer, Frankfurt am Main 2007, pp. 364–365.
Bibliografie modificare
- Karl Otto Conrady: Völkisch-nationale Germanistik in Köln. Eine unfestliche Erinnerung. SH-Verlag, Schernfeld 1990, ISBN 3-923621-66-3 (despre Ernst Bertram și Friedrich von der Leyen).
- de Ingeborg Glier: von der Leyen, Friedrich von der. In: Neue Deutsche Biographie (NDB). Band 14. Duncker & Humblot, Berlin 1985, p. 433 f. (full text online)
- Kurt Schier: Leyen, Friedrich von der. In: Enzyklopädie des Märchens, Band 8, 1996, pp. 1005–1011.
Legături externe modificare
- de Friedrich von der Leyen în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
- Das Deutsch-Niederländische Forschungsinstitut an der Universität Köln 1931 – 1945 und der Aufbau des Faches Niederlandistik in der frühen Bundesrepublik. Von Marta Baerlecken, Ulrich Tiedau (v. d. Leyen passim, 27 Nennungen)