Gaeltacht
Un Gaeltacht (/ˈɡeɪltəxt/ GAYL-təkht, pronunțat în irlandeză /ˈɡeːl̪ˠt̪ˠəxt̪ˠ/, pl. Gaeltachtaí) este o zonă a Irlandei recunoscută de guvern, unde limba irlandeză este limba vorbită predominantă sau limba vorbită acasă.[1] Zonele Gaeltacht au fost recunoscute pentru prima dată oficial în anii 1920, în primii ani ai Statului Liber Irlandez, după Renașterea gaelică, ca parte a politicii guvernamentale care vizează renașterea limbii irlandeze.[2]
Gaeltacht-urile sunt amenințate de un declin grav al limbii irlandeze.[3] Cercetările publicate în 2015 au arătat că irlandeza este vorbită zilnic de două treimi sau mai mult din populație în doar 21 din cele 155 de diviziuni electorale din Gaeltacht-uri. Utilizarea zilnică a limbii de către două treimi sau mai mult din populație este considerată de unii oameni de știință drept un punct de basculanță pentru supraviețuirea limbii.[4][5]
Note modificare
- ^ Webster's Dictionary – definition of Gaeltacht
- ^ Maguire, Peter A. (). „Language and Landscape in the Connemara Gaeltacht”. Journal of Modern Literature(d). 26 (1): 99–107. doi:10.2979/JML.2002.26.1.99.
- ^ Mac Donnacha, Joe, 'The Death of a Language', Dublin Review of Books, Issue 58, 16 June 2014: http://www.drb.ie/essays/the-death-of-a-language
- ^ RTÉ News Report of Friday 29 May 2015
- ^ NUASHONRÚ AR AN STAIDÉAR CUIMSITHEACH TEANGEOLAÍOCH AR ÚSÁID NA GAEILGE SA GHAELTACHT: 2006–2011