Gara Brighton
| Gara Brighton | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Coordonate | 50°49′44″N 0°08′28″W / 50.828956°N 0.141101°V |
| Linii | East Coastway Line[*] Magistrala Brighton[*] West Coastway Line[*]  |
| Gări adiacente | gara Preston Park[*] gara London Road[*] gara Hove[*] |
| Peroane | 8 |
| Istoric | |
| Deschisă | |
| Alte informații | |
| Cod | BTN |
| Proprietar | Network Rail[*] |
| Administrator | Southern[*] |
| Site web | site web oficial |
Modifică date / text  | |
Gara Brighton este la capătul de sud al Magistralei Brighton din Anglia și principala gară care deservește orașul Brighton, East Sussex. Se află la 81,45 km de London Bridge via Redhill.
Gara este gestionată de Southern, care operează multe dintre trenuri. Thameslink, Gatwick Express și Great Western Railway operează, de asemenea, unele trenuri spre și dinspre Brighton.
Această gară a fost construită în 1840 de către London and Brighton Railway, inițial legând Brighton de Shoreham-by-Sea, spre vest de-a lungul coastei, și la scurt timp după aceea de London Bridge și de Lewes înspre est. În 1846, calea ferată a devenit London Brighton and South Coast Railway, după fuziuni cu alte linii între Portsmouth și Hastings.
Cu aproape 16,1 milioane de pasageri în 2011/12, Brighton a fost la acel moment a șaptea cea mai aglomerată gară din țară din afara Londrei.[1] În 2016/17, Brighton a fost a noua cea mai aglomerată gară din țară, dinn afara Londrei, cu 16 milioane de pasageri.[2]
Galerie modificare
-
Locomotivă Southern - Clasa 377 Electrostar pe peronul 3 -
O locomotivă Clasă 171, cu destinația Ashford International, acoperită de zăpadă în iarna anului 2009 -
Vechea tabelă de plecări -
Tren Virgin CrossCountry spre Manchester în 2006 -
Trenuri în gara Brighton -
Locomotive Clasa 171 și Clasa 377 la peroanele 6 și 7
Referințe modificare
- ^ Steer Davies Gleave (mai 2013). „Estimates of station usage 2011–12”. Office of Rail Regulation. Arhivat din original (XLSX) la . Accesat în .
- ^ Office of Rail and Road. „Estimates of Station Usage 2016 - 17” (PDF). Accesat în .