Geocritica
Geocritica este o ramură a criticii literare care își propune să analizeze relația dintre literatură și spațiul reprezentat în textele literare.[1]
Conceptul actual de geocritică aparține profesorului Bertrand Westphal de la Facultatea de Litere din Limoges care i-a consacrat mai multe lucrări și manifestări științifice, printre acestea fiind și articolul Pentru o abordare geocritică a textelor[2]. Geocritica se dorește a fi o lectură interdisciplinară, o interfață între discipline diverse ca literatura, geografia, arhitectura, filosofia, geopolitica, urbanismul, care au toate ca obiect de studiu spațiul. Metoda geocriticii se orientează înspre patru direcții: multifocalizarea, polisenzorialitatea, stratigrafia și intertextualitatea. Geocritica este deci o poetică a spațiului văzut ca un arhipelag în care interacțiunea între spațiile umane trebuie interpretată și din perspectiva pluralității identităților culturale.
Note modificare
- ^ „Eugen Simion: Geocritica”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Pentru o abordare geocritică a textelor”. Arhivat din original la . Accesat în .
Lectură suplimentară modificare
Legături externe modificare
- Bertrand Westphal Pentru o abordare geocritică a textelor Arhivat în , la Wayback Machine. (fr)
Bibliografie modificare
- Bertrand Westphal (éd.). Géocritique mode d’emploi. Limoges : Pulim, 2001.
- Bertrand Westphal. L’Œil de la Méditerranée, La Tour d’Aigues. Éditions de l’Aube, 2005.
- Bertrand Westphal. La Géocritique, Réel, Fiction, Espace. Paris : Éditions de Minuit, « Paradoxe », 2007.
- ^ „Daniela Petroșel - Imaginarul românesc de frontieră”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Ștefan Borbély – Geografii literare