Gheorghe Lavranciuc

Gheorghe Lavranciuc
Date personale
Născut	26 decembrie 1934 Ghindești, județul Soroca, Republica Moldova
Decedat	14 noiembrie 2009 (74 de ani) Moscova, Rusia
Cetățenie	Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste  Rusia
Ocupație	militar funcționar public[*]​
interior minister în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
În funcție 1989 – 1990
Guvern	Guvernul Ivan Calin
Deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești
În funcție 1985 – 1989
Premii	Ordinul Steaua Roșie Ordinul Steagul Roșu al Muncii pociiotnîi sotrudnik gosbezopasnosti[*][[pociiotnîi sotrudnik gosbezopasnosti |​]]
Partid politic	PCUS
Alma mater	Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău

Gheorghe Lavranciuc (în rusă Георгий Лавранчук) a fost un general-locotenent de securitate din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Sovietice Socialiste Moldova (1985-1988).

Biografie

Din tinerețe s-a remarcat ca un activist al Comsomol. În anul 1967 a fost încadrat ca ofițer de informații în cadrul KGB-ului, unde a fost promovat până la funcția de director-adjunct de personal.

Între anii 1985-1988, generalul-locotenent Gheorghe Lavranciuc a deținut funcția de ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova, după care timp de un an a fost ministru și președinte al Comitetului Securității Statului (KGB) din RSS Moldova (1989-1990).

În iulie 1990, a fost demis de către Mircea Snegur din funcția de președinte al Comitetului Securității Statului. Până în decembrie 1990, nu a avut nici un serviciu și i s-a propus să plece la Moscova, în Comitetul Securității de Stat. Plecat la Moscova, a lucrat în noile servicii secrete rusești. În anul 1998, Lavranciuc a fost pensionat din cadrul FSB cu gradul de general-locotenent, rămânând să locuiască în capitala Rusiei.

Într-un interviu din octombrie 2006, generalul Lavranciuc a afirmat că în Republica Moldova nu se află la conducerea statului nici un colaborator al KGB-ului. "M-am mai întâlnit cu niște oameni care înainte au fost miniștri, locțiitori de miniștri, dar aceștia nu colaborau cu Securitatea. Noi pur și simplu ne sfătuiam cu ei, dar nu erau ei agenți ai Securității. Niciunul din ei nu avea angajamente la Securitate, nu semna cu pseudonime. (...) În Guvern și în aparatele de partid, nu lucram deloc. Niciun lucrător de partid n-a colaborat cu KGB-ul. Noi nu aveam dreptul, după toate instrucțiunile care erau atunci, să lucrăm în colectivele de partid și Guvern. Era interzis."