Grégoire de Saint-Vincent

Grégoire de Saint-Vincent
Date personale
Născut	8 septembrie 1584 Brugge, Franța
Decedat	27 ianuarie 1667 (82 de ani) Gent, Țările de Jos Spaniole⁠(d)
Religie	catolicism
Ocupație	matematician preot profesor universitar[*]​
Limbi vorbite	limba latină
Activitate
Alma mater	Universitatea din Douai[*]​
Profesor pentru	Jean-Charles della Faille

Grégoire de Saint-Vincent (n. 22 martie 1584 la Bruges - d. 5 iunie 1667 la Gent) a fost un călugăr iezuit flamand, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul matematicii.

Biografie

Deși a dus o viață retrasă, a realizat descoperiri interesante în domeniul geometriei. Prin studiul problemelor din acest domeniu și din mecanică, a devenit unul din inițiatorii calculului diferențial și integral.

A efectuat cuadratura spiralei lui Arhimede și a demonstrat că această curbă poate fi redusă la rectificarea parabolei. O deosebită valoare o deține teorema pe care a stabilit-o referitor la egalitatea ariilor a două bande de hiperbolă și care a condus ulterior la descoperirea proporționalității acestor arii cu logaritmul raportului dintre anumite distanțe corespunzătoare dreptelor care delimitează aceste bande.

În 1647 a stabilit legătura dintre teoria logaritmilor și cuadratura hiperbolei, observând că logaritmii lui Neper au ca imagine geometrică ariile segmentelor de hiperbolă echilateră cuprinse între o asimptotă și două paralele la cealaltă asimptotă. A introdus metoda exhaustivă. Lucrarea sa cu privire la cuadratura cercului a fost criticată de mai mulți matematicieni, între care și Andrea Taqust, în schimb Newton și Leibniz au manifestat admirație pentru lucrările lui Gregorius, considerându-l ca pe unul care a pus bazele geometriei moderne.

În 1647 a studiat fasciculele armonice. Un alt obiect important de studiu l-au constituit conicele.

Cea mai importantă scriere a sa este Opus geometricum, cuadratura circuli et sectionum coni, apărută la Anvers în 1647.