Wikipedia

Great American Novel

roman important din literatura americană

Titlul de Mare Roman American (în engleză Great American Novel) este folosit în descrierea importanței majore a unei opere literare în portretizarea culturii și valorilor americane. Termenul a fost conceput de John William De Forest într-un eseu din 1868, și prescurtat ulterior în GAN. De Forest a observat că, cel mai probabil, Marele Roman American nu fusese încă scris.

Litera stacojie (1850), capodopera lui Nathaniel Hawthorne. D. H. Lawrence a numit-o „o operă perfectă a imaginației americane”.[1]

Canonul literar este, de obicei, compus din scrieri ca Moby Dick (1851), Aventurile lui Huckleberry Finn (1881) și Marele Gatsby (1925). Cu toate acestea, nu există un consens asupra romanelor care să justifice acest titlu, diferite criterii de selecție fiind susținute pe măsură ce ideea s-a dezvoltat în epoca modernă, cu fluctuații în ceea ce privesc aprecierile populare și critice.

Istorie modificare

Dezvoltarea literaturii americane a coincis cu dezvoltarea națiunii.[2] Apelurile pentru o „literatură națională autonomă” au apărut pentru prima dată în timpul Revoluției Americane,[3] iar la mijlocul secolului al XVIII-lea începe să se contureze posibilitatea ca literatura americană să surclaseze corespondenții săi europeni, aceasta fiind data marcată ca geneză a romanelor ce vor fi considerate mai târziu Mari Romane Americane.[4][5][6]

Termenul „Marele Roman American” își are originea într-un eseu din 1868 al scriitorului american din Războiul Civil, John William De Forest. De Forest a considerat că romanul servește ca un „tablou” al societății americane,[7] și a spus că romanul ar trebui să „picteze sufletul american” și să surprindă „emoțiile și manierele existenței americane”. În mod similar, Daniel Pierce Thompson a opinat că romanul trebuie să fie în mod distinct american.[8] Deși De Forest a oferit laude și critici romanelor contemporane lui, el a concluzionat că Marele Roman American nu a fost încă scris.[9] Publicarea eseului a coincis cu creșterea prestigiului romanului ca specie. Anterior, doar cinci la sută din cărțile americane erau marcate ca romane, majoritatea operelor de ficțiune primind titlul modest de „poveste”.[10] În 1880, scriitorul Henry James a simplificat termenul cu inițialele „GAN”.[11]

Criterii de selecție modificare

Termenul a devenit popular în scurt timp, omniprezența sa fiind considerată un clișeu, și denigrată de criticii literari.[12] Lawerence Buell a declarat că acest concept a fost văzut ca parte a unei consolidări naționale, culturale și politice. Potrivit lui Grant Shreve de la JSTOR Daily, pe măsură ce conceptul a crescut, s-au dezvoltat criterii concrete de selecție pentru Marele Roman American:

  • Acesta trebuie să încapsuleze întreaga națiune, nefiind consumat de o anumită regiune.
  • Trebuie să fie democratic în spirit și formă.
  • Autorul trebuie să se fi născut în Statele Unite sau să fi adoptat țara ca fiind a sa.
  • Nu este obligatoriu ca valoarea sa culturală să fie recunoscută la publicare.[5]

Candidați notabili modificare

An Coperta sau pagina de titlu Roman Portret Autor Note
1826   Ultimul mohican   James Fenimore Cooper [13][14]
1850   Litera stacojie   Nathaniel Hawthorne [15][16]
1851   Moby-Dick   Herman Melville [17][18]
1852   Coliba unchiului Tom   Harriet Beecher Stowe [19]
1884   Aventurile lui Huckleberry Finn   Mark Twain [20][21][22]
1895   Semnul roșu al curajului   Stephen Crane [23]
1925   Marele Gatsby   F. Scott Fitzgerald [24][25][26]
1925   Bărbații preferă blondele   Anita Loos [27][28]
1936   Absalom, Absalom!   William Faulkner [29][18]
1936   Pe aripile vântului   Margaret Mitchell [30]
1939   Fructele mâniei   John Steinbeck [31][32]
1951   De veghe în lanul de secară   J. D. Salinger [33][34]
1952   Omul invizibil   Ralph Ellison [35][36]
1953   Aventurile lui Augie March   Saul Bellow [37]
1955   Lolita   Vladimir Nabokov [22][38]
1960   Să ucizi o pasăre cântătoare   Harper Lee [39][40]
1973   Curcubeul gravitației   Thomas Pynchon [41]

[42][43]

1985   Meridianul sângelui   Cormac McCarthy [44]
1987   Preaiubita   Toni Morrison [45]
1991   American Psycho   Bret Easton Ellis [46][47]

Note modificare

  1. ^ Miller, Edwin Haviland. Salem is my Dwelling Place: A Life of Nathaniel Hawthorne. Iowa City: University of Iowa Press, 1991. ISBN: 0-87745-332-2
  2. ^ Baym, Nina, ed. The Norton Anthology of American Literature. New York: W.W. Norton & Company, 2007. Print.
  3. ^ Buell (2014), p. 25.
  4. ^ Rodgers, Bernard F. Jr. (). „The Great American Novel and "The Great American Joke"”. Critique: Studies in Contemporary Fiction. 16 (2): 12–29. doi:10.1080/00111619.1974.10690080. ISSN 0011-1619. 
  5. ^ a b Shreve, Grant (). „The Great American Game of Picking the Great American Novel”. JSTOR Daily (în engleză). JSTOR. Accesat în . 
  6. ^ Shapiro, Stephen (). „Review: The Dream of the Great American Novel”. Nineteenth-Century Literature. 69 (4): 539–543. doi:10.1525/ncl.2015.69.4.539. ISSN 0891-9356. JSTOR 10.1525/ncl.2015.69.4.539. 
  7. ^ Buell (2014), p. 24.
  8. ^ Brown, Herbert R. (). „The Great American Novel”. American Literature. 7 (1): 1–14. doi:10.2307/2920328. ISSN 0002-9831. JSTOR 2920328. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Zafarris, Jess (). „The First Book to Ever Be Dubbed the "Great American Novel" Might Not Be the One You'd Guess”. Writer's Digest. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Buell (2014), pp. 24—25.
  11. ^ Showalter, Elaine (). „Can the Great American Novel survive?”. Prospect. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Buell, Lawrence (). The Dream of the Great American Novel. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press. ISBN 978-0-674-05115-7. OCLC 871257583. 
  13. ^ Italie, Hillel (). „'Last of the Mohicans' was first great American novel”. The Daily Gazette. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Lewis, Randy (). „Writer's Wit Found Target in 'Mohicans'”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Messent, Peter. „The Dream of the Great American Novel, by Lawrence Buell”. Times Higher Education. Arhivat din original  la . Accesat în . There are, Buell says, four main types of potential Great American Novels. Nathaniel Hawthorne's The Scarlet Letter epitomises the first – a cultural 'master narrative', identified as such by the number of reinterpretations and imitations that follow in its wake. 
  16. ^ Latson, Jennifer (). „Why The Scarlet Letter Was a Mixed Blessing for Its Author”. Time. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Buell, Lawrence (). „The Unkillable Dream of the Great American Novel: Moby-Dick as Test Case”. American Literary History. 20 (1–2): 132–155. doi:10.1093/alh/ajn005. 
  18. ^ a b Kirsch, Adam (). „Made in the U.S.A”. Harvard Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Fuller, Randall (mai 2013). „The First Great American Novel”. National Endowment for the Humanities. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Brown, Robert B. (). „One Hundred Years of Huck Finn”. American Heritage Publishing. Arhivat din original la . Accesat în . It was called the 'great American novel' as early as 1891 by the English writer Andrew Lang ... 
  21. ^ Mailer, Norman (). „Huckleberry Finn, Alive at 100”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b Harrnett, Kevin (). „The Greatest American Novel? 9 Experts Share Their Opinions”. The Millions (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Martin (1967), p. 35.
  24. ^ Achenbach, Joel (). „Why 'The Great Gatsby' is the Great American Novel”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Williams, John (). „The 'Great Gatsby' Glut”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Gutterman, Annabel (). „What 'The Great Gatsby' Copyright Expiration Means for Its Legacy”. Time. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Konnikova, Maria (). „The Great American Novel”. Slate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ "One of the few books that doesn't stink': The Intellectuals, the Masses and Gentlemen Prefer Blondes" by Faye Hammill. Critical Survey. Vol. 17, No. 3. 2005. Accessed March 24, 2021.
  29. ^ Hirsch, Arthur (). „The real great American Novel: 'Absalom, Absalom!' Faulkner: His ninth novel, for its span, its revelation, its American essence, stands above all others in reaching for this literary absolute”. The Baltimore Sun. Baltimore, Maryland. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Books That Shaped America Retrieved July 5, 2012.
  31. ^ Gioia, Dana. „The Grapes of Wrath Radio Show (interview with Richard Rodriguez) – Transcript”. The Big Read. The National Endowment for the Arts. Arhivat din original la . Accesat în . There hasn't been anything like this novel since it was written. And this is the great American novel that everyone keeps waiting for but it has been written now. 
  32. ^ Nixon, Rob. „The Grapes of Wrath”. This Month Spotlight. Turner Classic Movies. Arhivat din original la . Accesat în .  Nixon quotes John Springer, author of The Fondas (Citadel, 1973), a book about Henry Fonda and his role in film version of The Grapes of Wrath: "The Great American Novel made one of the few enduring Great American Motion Pictures."
  33. ^ McGrath, Charles (). „J. D. Salinger, Literary Recluse, Dies at 91”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Burke, Declan (). „Sixty years and 65m copies on: Holden Caulfield and the great American novel”. The Irish Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Giles, Patrick (). „The Great American Novel”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ Gambaccini, Paul (). „Book of a Lifetime by Paul Gambaccini - Invisible Man by Ralph Ellison”. The Independent. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Shteir, Rachel (). „A New Adventure for 'Augie March': A Chicago Stage (Published 2019)”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  38. ^ Williams, Mary Elizabeth (). „Personal Best: Lolita”. Salon (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Puente, Maria (). „'To Kill a Mockingbird': Endearing, enduring at 50 years”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în . It is Lee's only book and one of the handful that could earn the title of Great American Novel.  (Lee has since published a sequel, Go Set a Watchman.)
  40. ^ Scalzi, John (). „The Great American Novel is 'To Kill a Mockingbird'”. Los Angeles Times. Los Angeles. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ Buell (2014), pp. 426—427.
  42. ^ Weisenburger (2006), pp 1—2.
  43. ^ Deresiewicz, William (iunie 2014). „How the Novel Made the Modern World”. The Atlantic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Dalrymple, William. „Blood Meridian is the Great American Novel”. Reader's Digest. Arhivat din original la . Accesat în . McCarthy's descriptive powers make him the best prose stylist working today, and this book the Great American Novel. 
  45. ^ Buell (2014), pp. 317—348.
  46. ^ Keller, Julia (). „The Great American Novel was written by”. The Chicago Tribune (în engleză). Accesat în . 
  47. ^ Burton, Charlie (). „How the Great American Novel made it to the movies”. GQ (în engleză). Accesat în . 

Legături externe modificare

  Portal Literatură
  Portal Statele Unite ale Americii
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Great_American_Novel&oldid=16099309