Wikipedia

Grifola

Grifola Samuel Frederick Gray (1821) este un gen de ciuperci comestibile sau necomestibile din încrengătura Basidiomycota, clasa Agaricomycetes, în ordinul Polyporales și familia Meripilaceae este un gen de ciuperci foarte mic cu numai 8 specii (în Europa doar 2).[1][2] În ultimul timp a și pierdut câteva soiri care au fost transferate la alte genuri, iar unul a fost declarat sinonim. Bureții acestui gen au calități saprofite sau/și parazitare, fiind preponderent necomestibili, dar niciodată otrăvitoari. Singua specie care se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord, fiind de asemenea tipul ei, este Grifola frondosa.[3][4]

Grifola
Grifola frondosa (foalele vacii)
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Ordin: Polyporales
Familie: Meripilaceae
Gen: Grifola
(P.Micheli, 1729) Gray (1821)
Specia tip
Grifola frondosa
(Dicks.) Gray (1821)
Diversitate
8 specii
Sinonime
Modifică text Consultați documentația formatului

Taxonomie modificare

 
Pier Antonio Micheli

Numele a fost creat de naturalistul italian Pier Antonio Micheli în 1729.[5]

Apoi, genul a fost determinat de către micologul și farmacistul englez Samuel Frederick Gray în volumul 1 al marii sale opere A natural arrangement of British plants din 1821, referindu-se la Micheli.[6] Taxonul referitor la Gray a fost hotărât nume binomial, fiind valabil până în prezent (2023).

Toate celelalte încercări de modificare nu s-au impus și pot fi neglijate (vezi infocaseta).

Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (greacă veche γρύψ=grifon),[7] subliniind astfel asemănarea vizuală cu aripile păsărilor mari de pradă.[8]

Descriere modificare

Singurul soi al genului cunoscut pe scară largă este tipul de specie. Cu toate sunt în primul rând saprofite, crescând pe lemnul în descompunere de foioase, dar pot fi de asemenea parazite pe aceleași arbori, provocând putregaiul alb al lemnului, fiind astfel dăunători de lemn.

Speciile se dezvoltă dintr-un singur trunchi din care se formează o multitudine de ciupercuțe în formă de evantai sau de lingură, imbricate și extinse spre exterior. Nu au lamele ci tuburi și pori mici și denși. Carnea lor este numai în tinerețe mai moale devenind repede elastică, fibroasă, chiar și lemnoasă.[3][4]

Sporii ovoidali sau în formă de picătură sunt destul de mici, hialini (translucizi), netezi pe exterior și granulați pe dinăuntru. Basidiile clavate poartă 2-4 sterigme.[9]

Studiile care au utilizat o combinație de secvențe de gene rRNA, gene care codifică proteine de o singură copie, și analize filogenetice bazate pe genom au arătat că acest gen este un grup monofiletic, fiind membru al ordinului Polyporales și a clasei Agaricomycetes. Mai departe, au fost combinate secvențe noi cu datele moleculare generate în cadrul proiectului PolyPEET și efectuat probabilități maxime precum analize filogenetice a inferenței bayesiene (o metodă de inferență statistică).[10][11]

Specii ale genului modificare

 
Grifola frondosa

Conform comitetului de nomenclatură Mycobank numai 8 genuri și doar două în Europa sunt acceptate apartenent genului. Regiunile unde trăiesc se bazează pe constatările GBIF, de găsit pe pagina nomenclaturii ca legătură.[12]

Specii transferate sau redenumite modificare

 
Bjerkandera adusta

Conform Mycobank, 8 specii au fost transferate la un alt gen și una văzută deopotrivă cu un alt soi, rămânând doar sinonim.

Note modificare

  1. ^ Index Fungorum
  2. ^ Mycobank
  3. ^ a b Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 199, 212, ISBN 978-3-8427-0483-1
  4. ^ a b J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 72-74, ISBN 3-405-11568-2
  5. ^ Helmut Genaust: „Etymologisches Wörterbuch der botanischen Pflanzennamen”, ed. a 2-a, Editura Springer Basel AG, Basel 1983, p. 184, ISBN: 978-3-7643-1399-9
  6. ^ Samuel Frederick Gray: „A natural arrangement of British plants”, Editura Baldwin, Cradock & Joy, Londra 1821 p. 643 Ediție digitală, vol. 1
  7. ^ Valentin Christian Friedrich Rost: „Deutsch-Griechisches Wörterbuch”, ed. a 10-a, Editura Vandenhöck und Ruprecht, Göttingen, 1874, p. 376
  8. ^ Terra elements
  9. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XX, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1931, p. + tab. 968
  10. ^ Manfred Binder et al.: „Phylogenetic and phylogenomic overview of the Polyporales”, în: Mycologia, vol. 105, nr. 6, p. 1350-1373
  11. ^ Fungal Biology
  12. ^ Mycobank 1
  13. ^ Mycobank 2
  14. ^ Mycobank 3
  15. ^ Mycobank 4
  16. ^ Mycobank 5
  17. ^ Mycobank 6
  18. ^ Mycobank 7
  19. ^ Mycobank 8
  20. ^ Mycobank 9
  21. ^ Mycobank 10

Bibliografie modificare

  • Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
  • Heinrich Dörfelt, Erika Ruske: „Die pileaten Porlinge Mitteleuropas: Morphologie, Anatomie, Bestimmung“, Editura Springer Spektrum, Berlin 2018, ISBN 978-3-662-56759-3
  • Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
  • German Josef Krieglsteiner, Armin Kaiser: „Allgemeiner Teil: Ständerpilze: Gallert-, Rinden-, Stachel und Porenpilze“, în: G. J. Krieglsteiner (ed.): „Die Großpilze Baden-Württemberg“, vol. 1, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2000, ISBN 978-3-8001-3528-8
  • Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grifola&oldid=15819637