Gura Humorului

oraș din județul Suceava, România

Gura Humorului (în trecut Gura Homorului, în germană și poloneză Gura Humora, cunoscut popular în limba germană și ca Hammerberg,[3] în idiș גורא הומאָרא Gura Humora) este un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente Gura Humorului (reședința) și Voroneț. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de Sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 13.667 locuitori,[4] fiind al șaselea centru urban ca mărime al județului. În anul 2005, Gura Humorului a devenit stațiune turistică. Mănăstirea Voroneț, monument istoric ce datează din 1488, se află pe teritoriul orașului.

Gura Humorului
—  oraș  —
Clădirea monument istoric a primăriei orașului
Clădirea monument istoric a primăriei orașului
Stemă
Stemă
Gura Humorului se află în România
Gura Humorului
Gura Humorului
Gura Humorului (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°33′14″N 25°53′21″E ({{PAGENAME}}) / 47.55389°N 25.88917°E

Țară România
Județ Suceava

Atestare documentară1490
Oraș1904

ReședințăGura Humorului[*]
ComponențăGura Humorului[*], Voroneț

Guvernare
 - primar al orașului Gura Humorului[*]Marius Ioan Ursăciuc[*][1][2] (IND, )

Suprafață
 - Total60,9 km²

Populație (2021)
 - Total13.278 locuitori
 - Densitate285 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal725300

Localități înfrățite
 - Marly-le-RoiFranța

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Gura Humorului
Poziția localității Gura Humorului
Poziția localității Gura Humorului

Geografie modificare

Orașul Gura Humorului este situat în partea centrală a județului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea Humorului. Vatra orașului se află la confluența râului Humor cu râul Moldova, de la acest fapt provenind numele orașului. Localitatea este poziționată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, având un climat cu proprietăți sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca stațiune climaterică.[5]

Orașul este străbătut de șoseaua europeană E576 (DN 17), fiind poziționat la jumătatea distanței dintre Suceava și Câmpulung Moldovenesc, la circa 35 de km de aceste două centre urbane. Cel mai apropiat oraș de Gura Humorului este Frasin (7 km, către Câmpulung Moldovenesc). Altă cale rutieră care străbate orașul este drumul județean DJ 177, către comuna Mănăstirea Humorului, pe valea râului Humor. Gura Humorului este conectat la sistemul național feroviar și are două stații CFR pe magistrala SuceavaVatra Dornei: Gura Humorului Oraș (în apropiere de centrul localității), respectiv Gura Humorului (în satul Păltinoasa din cadrul comunei suburbane cu același nume).

Gura Humorului administrează fostul sat Voroneț, situat în partea sud-vestică a orașului și devenit între timp cartier al acestuia. În Voroneț se află Mănăstirea Voroneț, monument istoric recunoscut internațional.

Demografie modificare



 

Componența etnică a orașului Gura Humorului

     Români (80,31%)

     Romi (2,75%)

     Alte etnii (0,67%)

     Necunoscută (16,27%)



 

Componența confesională a orașului Gura Humorului

     Ortodocși (77,9%)

     Penticostali (2,13%)

     Romano-catolici (1,62%)

     Alte religii (1,27%)

     Necunoscută (17,07%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Gura Humorului se ridică la 13.278 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 13.667 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,31%), cu o minoritate de romi (2,75%), iar pentru 16,27% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,9%), cu minorități de penticostali (2,13%) și romano-catolici (1,62%), iar pentru 17,07% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Gura Humorului - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Recensământul din 1930 modificare


 

Componența etnică a orașului Gura Humorului

     Români (22,46%)

     Germani (40,14%)

     Evrei (32,29%)

     Ruteni (1%)

     Polonezi (2,66%)

     Altă etnie (1,45%)



 

Componența confesională a orașului Gura Humorului

     Ortodocși (21,18%)

     Romano-catolici (43,55%)

     Mozaici (32,29%)

     Evanghelici\Luterani (1,65%)

     Altă religie (1,33%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Gura Humorului se ridica la 6.042 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau germani (40,14%), cu o minoritate de români (22,46%), una de evrei (32,29%), una de ruteni (1,00%) și una de polonezi (2,66%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (7 persoane), armeni (11 persoane), greci (3 persoane), ruși (11 persoane), sârbi\croați\sloveni (4 persoane) și cehi\slovaci (17 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (43,55%), dar existau și ortodocși (21,18%), mozaici (32,29%) și evanghelici\luterani (1,65%). Alte persoane au declarat: armeano-catolici (1 persoană), armeano-gregorieni (1 persoană), greco-catolici (25 persoane), unitarieni (4 persoane), lipoveni (22 persoane), adventiști (22 persoane), baptiști (4 persoane), iar 1 persoană nu a declarat religia.

Politică și administrație modificare

Orașul Gura Humorului este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Marius Ioan Ursăciuc[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Uniunea Salvați România3          
Partidul Social Democrat3          
Partidul PRO România1          

Istoric modificare

Evoluție istorică modificare

Prima menționare documentară a localității datează din data de 26 februarie 1490, într-un act emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.

După anexarea nord-vestului Moldovei din anul 1775, la 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește aici o fortăreață. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului.[9]

După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni, întemeind, în 1835, colonia cu numele „Bori” (întâlnit și sub forma de Boureni). Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Bori se ridica la 267 locuitori. Toți locuitorii erau germani (100,0%). Din punct de vedere confesional, toți locuitorii erau romano-catolici (100,0%). În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena.

În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, primește statutul de oraș.

În perioada interbelică orașul este reședința plasei Humorului în cadrul județului Câmpulung.

Între anii 1956-1958, primar al orașului este Gheorghe Lupu. Sub conducerea sa sunt realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe cursul Moldovei. În anii 1971, 1972 și 1973 au loc indundații care distrug aproape în întregime digurile. În anii următori, între 1972-1981, primar este Petru Țăranu. În timpul mandatului său este consolidat malul stâng al Moldovei și este realizată sistematizarea zonei. Sunt create alei, iar spațiul dintre ele este acoperit cu un strat de pământ fertil, în care sunt plantați arbori și arbuști de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. În partea sud-estică a parcului dendrologic este amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zonă Șaiba este transformată în zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic și turistico-sportiv.

Etimologia denumirii modificare

Orașul Gura Humorului își trage numele de la așezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. În ceea ce privește denumirea râului Humor, una dintre legendele locale vorbește despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la o dată nedeterminată (posibil în anul 1241), când ploile abundente umflaseră apele pârâului făcând imposibilă trecerea sa. Tătarii au numit această apă „Homor”, ceea ce în limba turanică vorbită de ei înseamnă „repede”. Evoluția în timp a denumirii a dus la transformarea „Homor”-ului în „Humor”. Cu toate acestea, chiar și în prezent, unele persoane vârstnice pronunță „Homor” în loc de „Humor”.

Parcul dendrologic modificare

 
Gura Humorului (ilustrată de epocă)

Pe malul stâng al râului Moldova, de la confluența ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, „pe Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un parc dendrologic și turistico-sportiv.

Stațiunea turistică modificare

 
Hotelul "Bucovina" din Gura Humorului

Prin Hotărârea Guvernului nr. 114/2005 se aprobă atestarea localității Gura Humorului din județul Suceava, ca „stațiune turistică de interes național.”[10] Prin urmare, imaginea orașului se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro.

În cadrul proiectului intitulat „Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport”, în Gura Humorului este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010, pârtia de schi „Șoimul” este dată în folosință, fiind dotată cu instalație de nocturnă pe toată lungimea de 1.350 metri, cu telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. De asemenea, la baza pârtiei există o parcare pentru 360 autoturisme și 9 autocare.

În zona de agrement „Ariniș” este construită o piscină acoperită, un bazin de înot destinat copiilor, și sunt amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial. Complexul este inaugurat în data de 1 mai 2010. În cadrul proiectului se realizează și iluminatul public în Parcul Dendrologic Ariniș. În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, este amenajat un loc de campare, cu toate utilitățile necesare rulotelor.

Sport modificare

Rugby Club Gura Humorului [11] - echipa de rugby a orașului ce activează in Divizia Natională de Seniori organizat de Federația Română de Rugby

CS Gura Humorului este cel mai important club de fotbal din oraș, cunoscut în trecut sub numele de Minerul.

Orașe înfrățite modificare

  Rezina, Republica Moldova[necesită citare]
  Marly-le-Roi, Franța[necesită citare]
  Puck, Polonia[12]

Personalități modificare

Obiective turistice modificare

Imagini modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Germania Magna (). „Die Buchenlanddeutschen, Die Geschichte der Bukowina!”. YouTube. Accesat în . 
  4. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ Elena Berlescu - „Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie” (București, 1982), p. 165
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Vasile Sfarghiu, Otilia Sfarghiu - „Câmpulungul Moldovenesc: confesiuni, lăcașuri de cult și slujitori ai acestora” (Ed. Axa, Botoșani, 2007), p. 209
  10. ^ Newsbucovina - „Gura Humorului, stațiune turistică de interes național”, 7 februarie 2005
  11. ^ RCGH - Pagina WEB
  12. ^ orasul-gura-humorului-infratit-cu-localitatea-poloneza-puck_www.ziare.com
  13. ^ Nathan Juran - IMDb
  14. ^ Catalin Mireuta prezentare - YouTube
  15. ^ Doru Antonesi prezentare - Blog personal

Bibliografie modificare

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gura Humorului