Henric al III-lea al Castiliei
| Henric al III-lea al Castiliei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | el Doliente  |
| Născut | 4 august 1379 Burgos |
| Decedat | 25 decembrie 1406 (27 de ani) Toledo |
| Înmormântat | Catedrala din Toledo |
| Părinți | Ioan I al Castiliei Eleanor de Aragon |
| Frați și surori | Ferdinand I al Aragonului[1] Miguel, Crown Prince of Portugal[*] |
| Căsătorit cu | Cataterina de Lancaster |
| Copii | Maria, Regina Aragonului Caterina, Ducesă de Villena Ioan al II-lea al Castiliei |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | politician |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Rey de Castilla[*] senior de Molina[*] senior de Biscaya[*] Rey de León[*] Rey de Galicia[*] principe al Asturiilor[*] (din ) |
| Familie nobiliară | Casa de Trastamara |
| Rege al Leonului și Castiliei | |
| Domnie | 9 octombrie 1390 – 25 decembrie 1406 |
| Predecesor | Ioan I al Castiliei |
| Succesor | Ioan al II-lea al Castiliei |
Modifică date / text  | |
Henric al III-lea (3 octombrie 1379 - 25 decembrie 1406), cunoscut ca Henric cel Bolnav sau cel Infirm, a fost fiul lui Ioan I al Castiliei și a primei sale soții, Eleanora de Aragon și succesorul regelui la coroana Castiliană în 1390.
În ciuda poreclei sale, el s-a angajat într-o politică externă energică și în manevre, în primii ani ai secolului al XV-lea. El a fost capabil să planifice nobilii și să restabilească puterea regală.
A susținut aristocrația și și-a strămutat rudele sale cele mai puternice (cum ar fi Alfonso Enríquez și mătușa lui Eleanor de Castilia). El a abrogat privilegiile acordate de predecesorii săi la Curtea din Castilia, cum ar fi alcabala (un impozit greu de vânzări) și dreptul de a participa la Consiliul Regal. A crescut numărul de magistrați ai orașului și a curățat economia regatului. A redus persecutarea evreilor și a trecut diferite facturi împotriva violenței, care devenise deosebit de gravă în 1391.
În timpul domniei sale , flota castiliană a câștigat mai multe victorii împotriva englezilor. Henric a trimis o flota navală în 1400, care a distrus Tétouan în Africa de Nord, o bază a piraților. În 1402, Henric a început colonizarea Insulelor Canare, trimițându-l pe exploratorul francez Jean de Bethencourt . El a deviat o invazie portugheză cu un atac la Badajoz în 1396, semnând în cele din urmă un tratat de pace cu Juan I al Portugaliei la 15 august 1402 .
El a susținut pretenția papală al lui Benedict al XIII-lea. A reluat conflictul împotriva împărăției Granada și a câștigat o victorie în bătălia de la Collejares, în apropiere de Úbeda, care a eliberat orașul în 1406. Cu toate acestea moartea sa prematură în același an l-a împiedicat să finalizeze această campanie.
Din cauza sănătății sale precare, a delegat o parte din puterea sa fratelui său, Ferdinand I al Aragonului, în ultima parte a domniei sale, acesta devenind regent în timpul minoratului fiului lui Ioan, Ioan al II-lea al Castiliei.
Henric a murit în Toledo pe 25 decembrie 1406, în timp ce pregătea o campanie împotriva Emiratul din Granada.
Referințe modificare
- González Dávila, Gil: Historia de la vida y hechos del rey don Henrique tercero de Castilla (The life and times of King Henry III of Castile) (1638)
- López de Ayala, Pedro: Crónicas de los Reyes de Castilla Don Pedro, Don Enrique II, Don Juan I, Don Enrique III. 2 v. Editorial Órbigo, S.L. ISBN 84-96966-50-X
- Suárez Bilbao, Fernando: Enrique III. Diputación Provincial de Palencia 1994 ISBN 84-8173-013-0
- Veas Arteseros, Francisco de Asís: Itinerario de Enrique III. Editum: Ediciones de la Universidad de Murcia 2003 ISBN 84-8371-400-0