Iustinian Chira

Date personale
Iustinian Chira

Nume la naștere	Ioan Chira
Născut	28 mai 1921^[1] Plopiș, România
Decedat	30 octombrie 2016 (95 de ani)^[2]^[3]^[1] Baia Mare, România
Cetățenie	România
Religie	creștinism ortodox[*]
Ocupație	preot[*]
Limbi vorbite	limba română
Funcția episcopală
Sediul	Baia Mare
Titlul	Arhiepiscop onorific al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului
Perioada	27 septembrie 1990 - 30 octombrie 2016
Predecesor	-
Succesor	Iustin Hodea
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală	11 noiembrie 1990
Episcop consacrator	Antonie Plămădeală
Titluri precedente	Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (9 septembrie 1973 - 11 noiembrie 1990)
Modifică date / text

Iustinian Chira (n. 28 mai 1921, Plopiș, Șișești, Maramureș, România – d. 30 octombrie 2016, Baia Mare, România) a fost un episcop român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Biografie modificare

În anul 1941 Ioan Chira a intrat ca frate la Mănăstirea Rohia, unde în anul 1942 a fost tuns în monahism, sub numele Iustinian. Tot în 1942 a fost hirotonit ierodiacon, apoi, în 1943, ieromonah. A devenit stareț al acelei mănăstiri (1944 - 1973), unde a desfășurat o apreciabilă activitate gospodărească și pastorală. În 1948 a devenit protosinghel, iar în 1967 arhimandrit.

A studiat la Seminarul Teologic Ortodox Român din Cluj și apoi la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a obținut licența.

La 11 iunie 1973 Sf. Sinod l-a ales episcop-vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, cu titlul Maramureșanul, iar hirotonirea episcopală a avut loc în data de 9 septembrie 1973.

În contextul refacerii ierarhiei române unite în Maramureș prin consacrarea episcopului Lucian Mureșan la Baia Mare în 27 mai 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis la 9 iunie 1990 numirea lui Iustinian Chira ca locțiitor al arhiepiscopului Teofil Herineanu al Clujului, stabilindu-i reședința la Baia Mare.

În data de 27 septembrie 1990 Sfântul Sinod a reînființat Episcopia Maramureșului și Sătmarului și l-a numit episcop eparhiot pe Iustinian Chira. Alegerea a fost recunoscută de președintele Ion Iliescu prin decretul nr. 53 din data de 7 noiembrie 1990, publicat în Monitorul Oficial al României din 9 noiembrie 1990.^[4]

Instalarea sa în funcție a avut loc în data de 11 noiembrie 1990 în Vechea Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare.

În noua slujire, a înființat un seminar teologic în Baia Mare. A inițiat foaia eparhială Graiul Bisericii Noastre.

Activitatea de 37 de ani de slujire a Episcopului Justinian Chira a fost răsplătită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a decis să i se acorde titlul de arhiepiscop onorific al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, la data de 13 decembrie 2009.^{[necesită citare]}

IPS Iustinian Chira a încetat din viață la vârsta de 95 de ani. Mormântul Înaltpreasfințitului se află la Mănăstirea Rohia, mănăstire pe care a păstorit-o timp de aproape 30 de ani.

Distincții modificare

Arhiepiscop Onorific: acordat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, 2009
Steaua României: acordată de Președinția României, 2011
Titlul de Omul Anului 2009: oferit de Consiliul Județean Maramureș
Cetățean de onoare al peste 40 de orașe din cuprinsul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului

Publicații modificare

Numeroase articole și predici în:

„Viața Creștină” și „Renașterea” de la Cluj
„Telegraful Român”, „Mitropolia Ardealului” și „Îndrumătorul Bisericesc” de la Sibiu
„ Îndrumătorul Pastoral” de la Alba Iulia
din 1978 până în 1989 s-a ocupat cu redactarea „Îndrumătorului Bisericesc” de la Cluj.
o parte din articole au fost strânse în volumul Darurile Bisericii, Cluj-Napoca, 1983, 255 p.