Jarosław Dąbrowski
Date personale
PoreclăŁokietek Modificați la Wikidata
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Jîtomîr, gubernia Volînia⁠(d), Imperiul Rus[3] Modificați la Wikidata
Decedat (34 de ani)[4] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Père-Lachaise ()
Tombe de Jarosław Dombrowski[*][[Tombe de Jarosław Dombrowski |​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiucis în luptă Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia
 Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiecommunard ou communarde[*][[communard ou communarde (members and supporters of the short-lived 1871 Paris Commune)|​]]
militar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[5]
limba poloneză
limba rusă Modificați la Wikidata
StudiiNikolaevskaia akademia Gheneralnogo ștaba[*][[Nikolaevskaia akademia Gheneralnogo ștaba (military academy, building complex in Saint Petersburg, Russia)|​]]  Modificați la Wikidata
Activitate
RamuraArmata Imperială Rusă  Modificați la Wikidata
Gradulshtabs-kapitan[*][[shtabs-kapitan (military rank)|​]]
general (din )  Modificați la Wikidata
Unitatea6-ea pehotnaia divizia[*][[6-ea pehotnaia divizia (military unit)|​]]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieInsurecția poloneză din Ianuarie
Comuna din Paris  Modificați la Wikidata

Jarosław Żądło-Dąbrowski (pronunție în poloneză: [jaˈrɔswav ˈʐɔndwɔ dɔmˈbrɔfskʲi]; n. , Jîtomîr, gubernia Volînia⁠(d), Imperiul Rus – d. , Paris, Franța), cunoscut și sub numele de Jaroslav Dombrowski, a fost un nobil polonez[6] și ofițer militar în Armata Imperială Rusă, un activist de stânga pentru independența Poloniei și un republican radical[7] precum și un general și comandant militar al Comunei din Paris în perioada sa ulterioară (1871). A fost un participant la Insurecția poloneză din Ianuarie 1863 și unul dintre liderii[8] fracțiunii „Partidul Roșu” (Czerwoni) printre insurgenți ca membru al Comitetului Național Central și al Guvernului Național Provizoriu Polonez.

Tinerețe modificare

Dąbrowski s-a născut în 1836, după împărțirea Poloniei, la Żytomierz, în gubernia Volînia a Imperiului Rus, în ceea ce este acum orașul Jîtomîr din Ucraina. El a fost un descendent al vechii familii nobile Żądło-Dąbrowski z Dąbrówki.[6][9][10] Dąbrowski a luptat sub stindardul clanului de Radwan.[11] Tatăl său a fost Wiktor Żądło-Dąbrowski, iar mama sa a fost Zofia, născută ca Falkenhagen-Zaleska.[6]

Carieră militară modificare

 
Dąbrowski în 1861

În 1845, la vârsta de 9 ani, Dąbrowski s-a alăturat Armatei Imperiale Ruse, înrolându-se în corpul de pregătire a ofițerilor aflat la Cetatea Brest-Litovsk, unde a petrecut 8 ani. A absolvit Corpul de cadeți din Sankt Petersburg în 1855. El a luptat ca ofițer rus împotriva răscoalelor triburilor montane locale din Războiul Caucazului. În 1859 s-a înscris la Academia de Stat Major din Sankt Petersburg. Acolo a fost unul dintre conducătorii „Comitetului [secret] de Ofițeri al Armatei I”. Printre membri se numărau câteva sute de ofițeri ruși și polonezi, care au colaborat cu mișcarea revoluționară „Zemlia i Volia” (Земля и воля, Țara și Libertatea).[12] A fost implicat în pregătirea Insurecției din Ianuarie, dar a fost arestat la 14 august 1862 și exilat în Siberia pentru participarea sa la un complot împotriva țarului, Alexandru al II-lea. În 1865, a evadat și a fugit în Franța.

În Paris modificare

 
Caricatură a lui Dąbrowski în Le Père Duchesne Illustré: „Un bon bougre!... Nom de Dieu!..." ("Un tip bun!... Pentru numele lui Dumnezeu!..." ); mai 1871

La începutul lunii martie 1871, după luni de asediu al Parisului de către prusaci și prinderea lui Napoleon al III-lea de către armata prusacă, o coaliție socialistă și anarhistă numită Comuna din Paris a preluat puterea în capitală și s-a declarat independentă de guvernul francez. Dąbrowski a fost ales în Consiliul Comunei din Paris, unde a folosit numele Jaroslav Dombrowski.[13] Fiind unul dintre puținii soldați ai Comunei cu experiență militară, a fost numit în scurt timp Comandant-șef al forțelor Comunei.

La 21 mai 1871, la scurt timp după ce a fost numit comandant, armata franceză a atacat și a intrat în Paris. Prima reacție a multora din Garda Națională a fost să găsească pe cineva de vină, iar Dąbrowski a fost primul acuzat. Au circulat zvonuri că a acceptat un milion de franci pentru a renunța la apărarea orașului. A fost profund jignit de aceste zvonuri. Acestea s-au risipit când a murit două zile mai târziu din cauza rănilor suferite pe baricade. Ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Încă se mai vorbește că am fost un trădător?”[14][15] Comuna a căzut la 28 mai 1871.[16]

Identificare greșită cu pianistul Henri Dombrowski modificare

Un portret fotografic, realizat înainte de 1870, al pianistului parizian Henri Dombrowski[17] a fost prezentat în mod fals de către fotograful Pierre Petit⁠(d) ca reprezentându-l pe generalul Jarosław Dąbrowski. Petit a vândut 200.000 de copii ale fotografiei, iar Henri Dombrowski a cerut despăgubiri.[18] Identificarea greșită cu pianistul Henri Dombrowski poate fi văzută în multe monumente și portrete ale lui Jarosław Dąbrowski ca urmare a acțiunilor lui Petit.

Moștenire modificare

Mai multe școli și drumuri poartă numele lui în Polonia; printre școli cea mai notabilă este Universitatea Militară de Tehnologie din Varșovia (Wojskowa Akademia Techniczna im. Jarosława Dąbrowskiego).[19]

În timpul Războiului Civil Spaniol (1936–1939), Batalionul Dabrowski și diferite unități de forță de brigadă (cunoscute în poloneză ca Dąbrowszczacy) – au fost numite în onoarea sa.

Note modificare

  1. ^ a b Système universitaire de documentation 
  2. ^ a b L'Humanité 
  3. ^ a b Домбровский Ярослав, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  4. ^ a b Jarosław Dąbrowski, Internetowy Polski Słownik Biograficzny 
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b c Zdrada, Jerzy (). JAROSŁAW DĄBROWSKI, 1836–1871. Kraków: Wydawnictwo Literackie⁠(d). pp. 9–10. Jarosław Radwan Żądło Dąbrowski urodzil się 13 listopada 1836 roku Żytomierzu na Wołyniu. Rodzina Dąbrowskich wywodziła się z Mazowsza, najprawdopodobniej ze wsi Dąbrówka pod Piasecznem w ziemi warszawskiej. Notują ją herbarze szlacheckie od XV wieku, ale była to zawsze szlachta dość uboga, w niektórych tylko okresach dochodząca do pewnej zamożności. Nigdy też nie dostąpili Dąbrowscy ważniejszych urzędów i godności, zadowalając się w latach istnienia Rzeczypospolitej komornictwami, skarbnikostwem, wojskostwem, miecznikostwem czy stolnikostwem. Nie brak też było w rodzinie duchownych. Rozrastającemu się rodowi Żądło-Dąbrowskich szybko zrobiło się ciasno na ubogim Mazowszu. W ciągu XVI i XVII wieku zaczęto się przenosić, głównie dzięki małżeństwom, w inne zakątki Rzeczypospolitej. Tym też sposobem jedna z gałęzi rodu Dąbrowskich w końcu XVIII wieku zakorzeniła się na Wołyniu. ... Matka Zofia z Falkenhagen-Zaleskich pochodziła ze spolszczonej od dawna rodziny inflanckiej i była siostrą Piotra Falkenhagen-Zaleskiego, emigranta z 1831 roku, cenionego ekonomisty tych czasów. Przez żonę Piotra, Marię z Korzeniowskich, byli Dąbrowscy spowinowaceni ze znanym pisarzem Józefem Korzeniowskim. 
  7. ^ Beer, Daniel (). THE HOUSE OF THE DEAD: SIBERIAN EXILE UNDER THE TSARS. New York: Alfred A. Knopf. p. 195. ISBN 9780307958907. Jarosław Dąbrowski was a twenty-four-year-old radical republican whose biography appears to have been drawn from the pages of nineteenth-century Romantic fiction. 
  8. ^ Joseph Conrad's Heart of Darkness. Taylor & Francis⁠(d). . p. 160. ISBN 9780203003787. 
  9. ^ Okolski, Szymon (). „RADWAN alias WIRBOW”. Orbis Polonus (în latină). II. Kraków: Franciscus Caesarius. p. 572. Dąbrowfcij, cognominati Zedlowie ... 
  10. ^ Boniecki⁠(d) (Fredro⁠(d)-Boniecki), herbu Bończa⁠(d), Adam Józef Feliks (). „DĄBROWSCY h. RADWAN z Dąbrówki” (online book). Herbarz Polski – Część I.; Wiadomości Historyczno-Genealogiczne O Rodach Szlacheckich. Warsaw, Warsaw governorate⁠(d), Vistula land (Russian POLAND), Russian Empire: Gebethner i Wolff⁠(d). IV.: 147. DĄBROWSCY h. RADWAN z Dąbrówki pod Piasecznem, w ziemi warszawskiej, w różnych stronach osiedli, przeważnie w ziemi rożańskiej. Przydomek ich "Żądło". Żyjący w połowie XV-go wieku Jakób z Dąbrówki, ... 
  11. ^ Zdrada, Jerzy (1936-) (), Jarosław Dąbrowski 1836-1871, Wydawnictwo Literackie, accesat în  
  12. ^ (Lerski 1996, p. 103)
  13. ^ Petit Robert: Noms Propres
  14. ^ (Milza 2009)
  15. ^ Horne, Alistair. The Fall of Paris. New York: St. Martin's Press. p. 380. 
  16. ^ (Billington 1980)
  17. ^ (Dufour 1867, p. 109)
  18. ^ (Friedl 2010)
  19. ^ „Wojskowa Akademia Techniczna Warszawa ul. Gen. Sylwestra Kaliskiego 2”. szkolnictwo.pl. 

Vezi și modificare

Bibliografie modificare

Legături externe modificare