Wikipedia

Județul Giurgiu

județ în România
Acest articol se referă la statul Giurgiu. Pentru alte sensuri, vedeți Giurgiu (dezambiguizare).

Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Reședința județului este municipiul Giurgiu. Se învecinează cu județele Teleorman, Dâmbovița, Ilfov și Călărași.

Giurgiu
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Giurgiu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°10′N 25°54′E ({{PAGENAME}}) / 44.16°N 25.9°E
Țară România
RegiuneSud
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăGiurgiu
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Giurgiu[*]​Dumitru Beianu[*]​  Modificați la Wikidata (PNL, 2020)
 - PrefectFlorentina Stanculescu
Suprafață
 - Total3.526 km²
Populație (2011)
 - Total265,494 locuitori
 - Densitate75,3 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic46
Indicativ autovehiculeGR
Locul după populație37
Prezență online
http://www.cjgiurgiu.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Giurgiu indicat
Harta României cu județul Giurgiu indicat
Harta României cu județul Giurgiu indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Giurgiu se află la granița cu Bulgaria, fiind situat la nord de Dunăre. Județul este aflat în întregime în Muntenia.

Legenda numelui Giurgiu modificare

Se spune că demult, când turcii încă umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dunării și strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, se afla un cioban, pe nume San Giorgio ce își adusese oile la păscut în lunca Dunării, în zona de azi a județului Giurgiu. Acesta a eliberat un mare grup de ostatici ce trebuiau duși în Imperiul Otoman. Ostaticii, ca recunoștință față de San Giorgio, au înființat un târg într-un loc de trecere. Acest târg a fost numit Giurgiu, după eliberatorul lor.

Stema modificare

Stema județului Giurgiu se compune[1] dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În primul cartier, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află 3 stejari de argint dezrădăcinați, așezați doi la unu, reprezentând vechea stemă heraldică a județului Vlașca, simbolizând pădurile de stejar care alcătuiau odinioară Codrii Vlăsiei.

În al doilea cartier, în partea stângă, în câmp roșu, se află o secure de luptă cu tăișul dublu, având la bază o semilună răsturnată, ambele de argint. Ele amintesc de lupta antiotomană și victoria de prestigiu obținută de marele voievod Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni.

În vârful scutului, în câmp roșu, se aflã un coif roman de argint, simbolizând descendența latină a locuitorilor

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o timonă deasupra unui brâu undat, de argint, simbolizând navigația pe fluviul Dunărea

Geografie modificare

Așezare modificare

Județul Giurgiu se află în sud estul României, la granița cu Bulgaria. La o distanță de 65 km la sud de capitala București. Este situat în Lunca Dunării, pe malul stâng al fluviului Dunărea.

Județul este situat în partea de sud a țării, în cadrul marii Câmpii Române, și este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică și meridianul 25°59` longitudine estică.

Reședința județului este municipiul Giurgiu, vechi centru comercial la Dunăre al Țării Românești, situat la 60 km de capitala țării pe drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu.

Climă modificare

Clima județului este temperat continentală. Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la secetă, iarna cu geruri și crivăț. Vitezele cele mai mari le au vânturile dinspre nord-est, care pot atinge iarna 125 km/h. Precipitațiile medii sunt de 500mm.

Vecini modificare

Giurgiu se învecinează în nord cu Județul Dâmbovița și Județul Ilfov, în vest cu Județul Teleorman, și în est cu Județul Călărași. În sud Dunărea formează granița cu Bulgaria, mai exact cu Regiunea Ruse.

Apele modificare

Cel mai important curs de apă este fluviul Dunărea. Alte râuri ale județului Giurgiu sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca.

De asemenea, în Giurgiu mai este localizat și Parcul Natural Comana, care include lacul Comana.

Fauna modificare

În Giurgiu se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somnul, caras, crap, biban, caracuda, roșioara.

Demografia modificare

Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565) a construit aici orașul Theodorapolis. Conform rezultatelor recensământului populației și al locuințelor din 18 martie 2002, populația stabilă a județului Giurgiu, este de 297.859 persoane.

Din totalul populației, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) și 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%).

Densitatea populației județului este de 84,5 locuitori/km².

Potrivit liberei declarații a persoanelor recenzate, 96,03% din populația județului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.

După religie populația este preponderent ortodoxă (98,5%).

Județul Giurgiu - evoluția demografică

  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istorie modificare

După o legendă neconfirmată din punct de vedere istoric, Giurgiu ar fi fost întemeiat ca avanpost de către comercianți genovezi pe insula Sfântul Gheorghe numit după protectorul Genovei, Sfântul Gheorghe (în italiană San Giorgio).

Un document în care apare toponimul pare a fi așa-zisul „Itinerar din Bruges”, din penultimul deceniu al secolului al XIV-lea, cu o listă de localități pe care pelerinii occidentali le aveau ca popasuri în drumul lor către Țara Sfântă.

Giurgiu apare pe o hartă la documentul Codex Latinus Parisinus cu o datare controversată între 1395 și 1438, poate din timpul lui Mircea cel Bătrân (decedat 1414). În 1420 Imperiul Otoman l-a redenumit "Yergöğü". Vlad Țepeș a recucerit cetatea în 1462, au urmat războaie frecvente sub Mihai Viteazul, apoi în războaiele ruso-turce. Giurgiu a ars în 1659 și în 1829 s-au distrus fortificațiile, rămânând numai un castel pe insula Slobozia, legată de un pod de restul ținutului.

Prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești a fost între București și stația de la Giurgiu inaugurată la 1 noiembrie 1869.

Teritoriile județului au fost parte din raiaua Giurgiu a Imperiului Otoman.

Giurgiu a fost reședința județului interbelic Vlașca, iar în perioada postbelică, teritoriul județul a fost divizat între regiunea Teleorman și regiunea București.

Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse.

Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, teritoriul județului fiind înglobat în județul Ilfov, cu reședința la București.

Cu reorganizarea administrativă din 1981, din partea vestică și central-sudică a județului Ilfov înființat și delimitat prin legea din februarie 1968 s-a format județul Giurgiu, care are o configurație și o întindere asemănătoare - dar nu identice - cu cele ale vechiului județ Vlașca.

Economie modificare

Industriile predominante în Giurgiu sunt:

  • Industria alimentară;
  • Industria textilă;
  • Industria chimică;
  • Industria construcțiilor;
  • Industria componentelor mecanice.

Agricultura este una dintre ocupațiile de bază ale localnicilor. În Giurgiu se practică creșterea ovinelor, bovinelor, porcinelor, avicultura, piscicultura, creșterea struților (în Giurgiu aflându-se cea mai mare fermă de struți din Europa și singura deținătoare de abator propriu) și cultivarea terenurilor agricole.

Diviziuni administrative modificare

Articol principal: Listă de localități din județul Giurgiu.

Județul este format din 54 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 2 orașe și 51 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Giurgiu.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 Giurgiumunicipiu reședință de județ61.353 
Bolintin-Valeoraș12.929 
Mihăileștioraș7.923 

Comune

Adunații-Copăcenicomună6.621
Bolintin-Dealcomună5.921
Bucșanicomună3.906 
Bulbucatacomună1.591 
Buturugenicomună4.079
Băneasacomună5.227
Clejanicomună3.809 
Colibașicomună3.529
Comanacomună7.222 
Cosobacomună2.611
Crevedia Marecomună5.221 
Călugărenicomună6.148 
 Daiacomună2.851
Florești-Stoeneșticomună9.173 
Frăteșticomună5.361 
Ghimpațicomună6.064
Gogoșaricomună1.975
Gostinaricomună2.634 
Gostinucomună2.032
Greacacomună2.543
Grădinaricomună3.578 
Găisenicomună5.514 
Găujanicomună2.513
Herășticomună2.369 
Hotarelecomună3.939
Iepureșticomună2.225
Isvoarelecomună1.751
Izvoarelecomună3.930
Joițacomună3.864
Letca Nouăcomună3.817
Malucomună2.500
Mihai Bravucomună2.586
Mârșacomună4.869 
Ogrezenicomună4.906 
Oinacucomună3.357
Prunducomună4.386
Putineiucomună2.486
Roata de Joscomună8.296 
Răsucenicomună2.652
Schitucomună1.985
Singurenicomună3.191 
Sloboziacomună2.377
Stoeneșticomună2.249
Stăneșticomună3.000
Săbărenicomună2.864
Toporucomună2.340
Ulmicomună7.818 
Valea Draguluicomună3.230
Vedeacomună3.108 
 Vânătorii Micicomună4.933
Vărășticomună6.317 

Turism modificare

Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial turistic important și variat.

Atracții din municipiul Giurgiu
  • Turnul cu ceas Construcție realizată din piatră în timpul ocupației turcești. Structura inalta de 22 de m avea scopul de a servi ca post de observatie in cazul atacului forțelor românești. După retragerea turcilor construcția este modificată, fiind adăugat un ceasornic.
  • Podul Prieteniei Acesta este cel mai lung pod de peste Dunăre. Este construit pe doua nivele, ferovial si rutier (cu două benzi și trotuar pentru pietoni). Este singurul pod mobil, avand posibilitatea de a se ridica in cazul in care pe sub acesta este nevoie sa treaca o ambarcațiune mai înalta. Este construit din oțel, iar proiectul a fost realizat de V Andreev. Construcția a durat 2 ani, inaugurarea realizându-se la 20 iunie 1954.Are o lungime de 2,8 km.
  • Insula Mocanu, având o suprafață totală de 850 ha, este cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, un loc cu vegetație seculară și faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje și lacuri interioare, unde se pot organiza partide de pescuit și vânătoare.
  • Situl arheologic „Malul Roșu”,
  • Strada Tabiei - ruinele fortificației Tabiei,
  • Teatrul Valah
  • Muzeul de istorie
  • Biserica Smarda,
  • Catedrala Adormirea Maicii Domnului,
  • Gara centrală,
  • Biserica Greco-Catolică (pictată de Gheorghe Tattarescu),
  • Biserica Catolică,
  • Centrul cultural Ion Vinea,
  • Ateneul,
  • Mănăstirea Sf. Nicolae,
  • Grădina Alei (printre primele grădini publice realizate în România),
  • Ruinele cetății medievale,
  • Podul Bizetz - primul pod în curbă din Europa,
  • Portul Ramadan,
  • Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe),
  • Gara Giurgiu Nord,
  • Gara fluvială și faleza
Atracții din județ

Mănăstirea Comana, Parcul Natural Comana (inclusiv Balta Comana și rezervația de bujori), Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni.

La Frătești se află Muzeul sătesc – numit simbolic „Muzeul școlar Dacia”- deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparțin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înființat în anul 1967 este structurat pe mai multe secții predominantă fiind secția de arheologie-istorie.

Locuri de cazare

Pe teritoriul județului sunt în prezent 13 unități de cazare turistică, din care: hoteluri 3, moteluri 5, pensiuni urbane 1, pensiuni rurale 1, spații de cazare pe nave 3: Hotel Steaua Dunării, Vlașca, Miorița, Ovidiu, Prieteniei, pe motonavele Steaua Deltei și Steaua Dunării.

Capacitatea de cazare a județului se ridică la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane și rurale, 426 locuri în spațiile de cazare pe nave.

Politică modificare

Județul Giurgiu este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Dumitru Beianu[*]​ de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal18                  
Partidul Social Democrat12                  

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ HG nr. 669 din 3 iunie 2009 privind aprobarea stemei judetului Giurgiu, publicat în Monitorul Oficial nr. 408 din 16 iunie 2009
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Giurgiu

Portaluri

Hărți

Lectură suplimentară modificare

  • Boldescu Ion, Monografia orașului Giurgiu, 1912
  • Stănescu A. Scarlat, Din trecutul orașului Giurgiu, București, 1935
  • Enache Constantin, Municipiul Giurgiu – Compendiu monografic, Ed. Universul Familiei, 2005
  • Condica Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Giurgiu, 1935

Vezi și modificare

  Portal România



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Giurgiu&oldid=16133358