Județul Suceava

județ în România

Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova, estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din sudul Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava.

Suceava
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Suceava (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°35′N 25°46′E ({{PAGENAME}}) / 47.58°N 25.76°E

Țară România
RegiuneNord-Est

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăSuceava
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Suceava[*]Gheorghe Flutur  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectAlexandru Moldovan [1]

Suprafață
 - Total8,553 km²

Populație (2011)
 - Total634.840 locuitori
 - Densitate74,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic30
Indicativ autovehiculeSV
Locul după populație8

Prezență online
http://www.cjsuceava.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat
Harta României cu județul Suceava indicat

Geografie modificare

Două treimi din județ se află în partea sudică a regiunii istorice Bucovina, în timp ce restul include teritorii din vestul Moldovei propriu-zise. În ceea ce privește suprafața totală, se întinde pe o suprafață de 8.553 km², al doilea ca mărime după județul Timiș.

Partea vestică a județului este formată din munți din grupa Carpaților Orientali: Munții Rodnei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Obcinile Bucovinei, acestea din urmă cu înălțimi mai mici. Înălțimea județului scade spre est, cu cea mai mică înălțime pe valea râului Siret. Râurile care traversează județul sunt râul Siret cu afluenții săi: râurile Moldova, Suceava și Bistrița.

Județul Suceava se învecinează cu următoarele alte unități teritoriale:

  • Ucraina la nord - Regiunea Cernăuți.
  • La sud - județul Mureș, județul Harghita și județul Neamț.
  • Județul Botoșani și județul Iași la est.
  • Județul Maramureș și județul Bistrița-Năsăud la vest.

Principalele cursuri de apă sunt Siretul (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu) și Șomuzul Mare. Principalele lacuri sunt Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni și Horodniceni (iazuri). Principalele vârfuri muntoase sunt varful Omu Suhard (1932m). vf. Pietrosul Bistriței (1791m), vf. Giumalău (1857m) și vf. Rarău (1651m).

Istorie modificare

În actualele sale granițe, județul Suceava a fost înființat în 1968, dar existența sa istorică este mult mai veche: a existat deja, mai mare decât în prezent, în cadrul Moldovei medievale (ținutul Sucevei) între 1359 și 1774, iar apoi, mai mic decât în prezent, în cadrul Regatului României între 1918 și 1947 și al Republicii Populare Române, între 1948 și 1952.

De la jumătatea secolului al XIV-lea, actualul județ Suceava a fost nucleul principatului Moldovei, având ca reședință orașul Suceava din 1388. Voievodul Ștefan cel Mare și succesorii săi pe tronul Moldovei au construit aici mănăstiri, a căror faimă se datorează conservării excepționale a frescelor nu numai în interior, ci și în exterior: Moldovița, Humor, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț. Cu frescele lor policrome, aceste mănăstiri reprezintă una dintre comorile culturale ale României moderne și o sursă esențială de venit pentru Biserica Ortodoxă Română.[2]

În următoarele patru secole, teritoriul actualului Județ Suceava a făcut parte din Voievodatul Moldovei, vasal al Imperiului Otoman. A căzut frecvent victimă invaziilor străine, la mâna tarilor, cazacilor, polonezilor, rușilor în 1769 și austriecilor în 1774. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Austriei să ocupe acest teritoriu până în 1918.

În timpul Primului Război Mondial, aici au avut loc mai multe bătălii între armatele austro-ungare, germane și rusești, iar armata rusă a fost în cele din urmă permanent izgonită în 1917, în timpul Revoluției Ruse. La sfârșitul războiului, Austro-Ungaria s-a destrămat, iar regiunea a fost revendicată de români, care au proclamat reunirea ei cu restul teritoriului Moldovei în cadrul noii Românii, fapt oficializat în anul următor prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye din 1919. În acel moment, județul a fost redus la un mic teritoriu în jurul orașului Suceava, corespunzând cu Kreis von Sutschawa (districtul Suceava) creat de ocupanții austrieci.[3]

În timpul reformelor teritoriale ale României comuniste, județul Suceava a fost desființat în 1952, iar în 1968 a fost reînființat și extins considerabil. Pe acest teritoriu, lupta rezistenței anticomuniste împotriva dictaturii partidului unic a continuat până în 1954.[4] Județul Suceava și-a recăpătat instituțiile democratice (prefect, consiliu județean ales) după căderea dictaturii în 1989.

Demografie modificare

Județul Suceava - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Conform recensământului din 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori și avea următoarea componență etnică:[5]

 

Componența etnică a județului Suceava în 2011:

     Români (92,6%)

     Romi (1,91%)

     Ucraineni (inclusiv ruteni) (0,93%)

     Maghiari (0,3%)

     Polonezi (0,3%)

     Ruși lipoveni (0,27%)

     Germani (germani bucovineni, germani regățeni, țipțeri) (0,11%)

     Altă etnie (1,2%)

     Etnie necunoscută (3,65%)

 

Componența etnică a județului Suceava (județele interbelice Suceava, Rădăuți și Câmpulung) în 1930:

     Români (64,6%)

     Germani (germani bucovineni și țipțeri) (12,46%)

     Evrei (6,88%)

     Ruteni (5,93%)

     Huțuli (3,3%)

     Maghiari (2,97%)

     Polonezi (1,95%)

     Ruși lipoveni (0,81%)

     Altă etnie (1,1%)

Anul Populația Județului[6]
1948 439.751
1956 507.674
1966 572.781
1977 633.899
1992 701.830
2002 688.435
2011 634.840
2022 642.551

Multe localități din Județul Suceava au terminația „ți” (Rădăuți, Milișăuți, Pătrăuți, etc.). Terminația indică la plural locuitorii unui sat sau oraș. Același tip de terminații se regăsesc și la aromâni, în sudul Balcanilor[7] dar și în Ucraina, în zone la nord sau la sud de Nistru (e.g. Cernăuți, Cudrinți, Miliuți, Biliuți, etc).

Turism modificare

Suceava este al zecelea și ultimul județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna.

Principalele atracții turistice ale județului sunt:

Heraldică modificare

 
Stema județului

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în labele superioare o coroană voievodală de aur. Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.

Politică și administrație modificare

 
Palatul Administrativ din Suceava sediul Consiliului Județean Suceava și al Prefecturii Suceava, ridicat între anii 1903–1904 după planurile arhitectului austriac Peter Paul Brang.
 
Culoarea politica a primarilor din județul Suceava în 2020

Județul Suceava este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Gheorghe Flutur de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal18                  
Partidul Social Democrat13                  
Partidul Mișcarea Populară5                  

Lista președinților consiliului județean din 1992:

Lista prefecților din 1990:

Diviziuni administrative modificare

Județul este format din 114 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 11 orașe și 98 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Suceava.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu16.722 
 municipiu25.723 
 municipiu23.822 
 municipiu reședință de județ92.121 
 municipiu14.429 
 oraș5.506 
 oraș6.901 
 oraș10.298 
 oraș5.876 
 oraș13.667 
 oraș9.596 
 oraș5.005 
 oraș9.015 
 oraș7.976 
 oraș2.188 
 oraș13.308 

Comune

 comună4.032 
 comună6.719 
 comună6.405 
comună2.849
 comună3.583 
 comună3.909 
 comună4.589 
 comună6.719 
 comună2.144 
 comună1.512
 comună3.320
 comună2.348 
 comună2.111
 comună3.070 
 comună1.520
 comună3.712 
 comună2.549 
 comună2.214
comună1.384
 comună1.840 
comună2.094 
 comună6.614 
 comună1.453 
 comună1.833 
 comună1.717 
 comună3.502 
 comună2.827 
 comună2.841 
 comună3.926 
 comună2.349 
 comună2.422 
 comună7.480 
 comună5.228 
 comună4.451 
 comună3.220
 comună5.736 
 comună4.394 
 comună3.594 
 comună2.237 
 comună4.848 
 comună3.032 
 comună4.440 
 comună2.573
 comună2.003 
 comună5.136 
 comună3.283 
 comună2.269
 comună3.607 
 comună1.842 
comună3.163 
comună2.761 
 comună5.635 
 comună2.063 
 comună8.552 
 comună4.438 
 comună4.384 
 comună1.865 
 comună4.970 
 comună1.871 
 comună6.306
 comună3.233 
 comună3.009 
 comună2.159 
 comună2.077 
comună1.629 
 comună2.908 
 comună6.725
 comună3.569 
 comună2.778 
 comună4.909 
 comună4.567 
 comună5.052 
 comună3.575 
 comună2.285 
 comună3.594 
 comună2.710
 comună4.821 
 comună5.094 
 comună3.304 
 comună5.904 
 comună2.762 
 comună5.259 
 comună7.566 
 comună2.007
 comună3.993 
 comună3.838 
 comună5.426 
 comună4.099 
 comună6.289 
 comună5.925 
comună4.387 
comună4.952 
 comună3.395 
 comună2.849 
 comună6.124 
 comună3.972 
 comună9.577 
 comună2.847 

Personalități modificare

 
Bucovina de Sud în cadrul județului Suceava

Note modificare

  1. ^ „Site oficial prefectura Suceava”. 
  2. ^ Sept des ensembles plus représentatifs sont inscrits sur la liste du Patrimoine mondial
  3. ^ Philippe Henri Blasen in : Analele Bucovinei, 1/2014
  4. ^ Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965, Georges Diener[nefuncțională].
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Institutul National de Statistica din Romania, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  7. ^ Peter Atanasov, Starea actuală a meglenoromânilor. Meglenoromâna – un idiom pe cale de dispariție. Memoria ethnologica, nr. 52 - 53, iulie - decembrie 2014 ( An XIV ), p. 33
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie suplimentară modificare

  • Județul Suceava, Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973
  • Învățămîntul românesc în ținutul Sucevei 1775-1918, I. V. Goraș, Editura Didactică și Pedagogică, 1975

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Suceava

Vezi și modificare