Kimon Loghi

pictor român
Kimon Loghi
Date personale
Născut1871[2] Modificați la Wikidata
Serres, Imperiul Otoman[1] Modificați la Wikidata
Decedat1952 (81 de ani)[3][4][2] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
artist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Arte București, Academia de Arte Frumoase din München  Modificați la Wikidata
PregătireFrederic Storck, Theodor Aman, Nikolaos Gyzis[1]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăsimbolism, Neoimpresionism, Tinerimea artistică, Cenaclul Idealist[*]  Modificați la Wikidata
PatronajA fost președintele Tinerimii artistice în perioada 1920 - 1947
Influențat deFranz von Stuck[*][[Franz von Stuck (German painter, sculptor, printmaker, and architect (1863-1928))|​]], Gustav Klimt  Modificați la Wikidata

Kimon Loghi (n. 1871, Serres, Imperiul Otoman – d. 1952, București, România) a fost un pictor român de origine aromână.

Biografie modificare

Între anii 1890-1894 a studiat pictura la Școala de Belle-Arte din București, avându-i profesori pe Theodor Aman și George Demetrescu Mirea.[5] Theodor Aman i-a sugerat să-și semneze lucrările Kimon și nu Chimon, pentru că, altfel, în străinătate numele său ar fi citit Șimon, după pronunția franceză.

În 1894 a fost admis la Academia de Arte Frumoase din München[6], unde a studiat un an cu pictorul grec Nikolaos Gyzis [5]și, la sfatul prietenului său Frederic Storck, cu Franz von Stuck (1895 - 1898).[7]

În 1901 a fost unul dintre membrii fondatori ai societății Tinerimea artistică, al cărei președinte a fost între anii 1920–1947.[5]

Loghi este reprezentantul tipic și original al simbolismului münchenez (Bocklin) din România. A expus la Tinerimea artistică și la Saloanele Oficiale.

Afirmarea sa artistică s-a produs începând cu 1899. În 1904 a avut o expoziție personală în care a prezentat 120 de lucrări care au confirmat succesul său anterior. În urma acestei expoziții, a fost elogiat și comparat cu Franz von Stuck și Gustav Klimt.

Fină cunoscătoare a Simbolismului german și a Jugendstil-ului, Principesa Maria a achiziționat lucrarea „Orientala”, expusă de Loghi la expoziția sa de debut, din 1 martie 1902. În anii următori, principesa a mai cumpărat cinci dintre tablourile artistului, trei portrete, o scenă religioasă și una rurală, cu care a decorat interioarele castelului Pelișor.[8]

Lucrări ale artistului plastic Kimon Loghi se află în Muzeul Național de Artă al României[9][10][11][12][13][14][15], Muzeul de Artă din Constanța[16], Muzeul Național Cotroceni[17], Muzeul Național Peleș[18] precum și în numeroase colecții particulare din România și din alte țări. În 2006, familia colecționarului și negustorului de artă Dumitrașcu Bedivan a donat Muzeului de Artă din Constanța șapte tablouri pictate de Kimon Loghi.[19]

O mare parte din tablourile lui Kimon Loghi, originar din regiunea Macedonia Centrală, au fost cumpărate de greci care doreau, în felul acesta, să și-l asume ca artist național, iar din Grecia acestea au ajuns în muzee sau colecții particulare din America. Cert este că în prezent în multe surse Loghi apare citat ca pictor macedonean.[20]

Operă modificare

Făcând parte din generația de artiști care a creat în epoca romantică a artei românești și universale, plasticianul a pictat în culori calde, vii, care oferă senzația de autentic și natural. Lucările sale sunt echilibrate din punct de vedere compozițional și abordează teme legate de natură: peisaje și naturi statice. "Un lucru demn de observat în picturile lui Kimon Loghi este faptul că personajele sunt o prezență sporadică, accentul fiind pus pe redarea naturii și a atmosferei".

Opinii modificare

Tudor Octavian a identificat trei fețe ale pictorului:[5]

„Cu moștenirea artistică a lui Kimon Loghi putem separa, într-un singur om, trei artiști: un senior cu realizări excepționale, definitorii pentru europenismul românesc al anilor 1900–1920; un meșter onorabil, înclinat să flateze sensibilitatea contemporanilor cu o percepție artistică nedefinită; și un artizan, care a produs pentru bani sau dintr-o bizară lene a conștiinței tablouașe amintind vag de atribute ale măiestriei din tinerețe”.

Note modificare

  1. ^ a b c Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  2. ^ a b c d Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  3. ^ a b Kimon Loghi, Répertoire des artistes, accesat în  
  4. ^ a b Kimon Loghi, Artnet, accesat în  
  5. ^ a b c d Kimon Loghi și critica de artă: între valoare artistică și valoare comercială
  6. ^ Matrikelbücher der Akademie der Bildenden Künste München, 1809–1920
  7. ^ Le peintre Kimon Loghi (1871-1952) face aux critiques et à l’histoire
  8. ^ Orientala
  9. ^ Pictură - Loghi, Kimon. La Concarneau
  10. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Portretul lui I.C. Brătianu
  11. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Fetiță cu floare roșie
  12. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Plajă la Beg - Meil
  13. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Femeie lângă gard
  14. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Peisaj marin
  15. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Pomi la malul mării
  16. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Femei la scăldat
  17. ^ Pictură - Kimon, Loghi. Cafenea la Balcic
  18. ^ Orientala
  19. ^ Donație de 115.000 RON, la Muzeul e Artă
  20. ^ Casa pictorului uitat: Kimon Loghi – arhitect Arghir Culina

Bibliografie modificare

  • Mircea Deac și Tudor Octavian: Dicționar 300 de pictori români, Editura Mediaprint, București 2007 (capitolul Kimon Loghi),
  • Constantin, Paul, „Arta 1900 în România”, Ed. Meridiane, București, 1972
  • Pavel, Amelia, „Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac”, Ed. Dacia, Cluj, 1972
  • Pavel, Amelia, „Desenul românesc în prima jumătate a secolului XX”, Ed. Meridiane, București, 1984
  • Loss, Archie K., „The Pre-Raphaelite Woman, the Symbolist “Femme-Enfant,” and the Girl with *Long Flowing Hair in the Earlier Work of Joyce”, Journal of Modern Literature, Vol. 3, No. 1 (Feb., 1973), pp. 3-23
  • Mateescu, Denia, MATEI, Rodica, DREPTU, Ruxandra, Culorile grădinii în peisajul românesc, Ed. Muzeul Național de Artă, București, 2006
  • Oprea, Petre, ’’Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică (1902 – 1947)’’, Ed. Maiko, București, 2006
  • Schubert, Gudrun, „Women and Symbolism: Imagery and Theory”, Oxford Art Journal, Vol. 3, No. 1, Women in Art (Apr., 1980), pp. 29-34
  • Thompson, Jan, „The role of woman in the Iconography of Art Nouveau”, Art Journal, Vol. 31, No. 2 (Winter, 1971-1972), pp. 158-167

Legături externe modificare



  Art Nouveau --- Art Nouveau (categorie)

 • • Arhitectură  • Artefacte  • Clădiri  • Desene  • Literatură  • Litografii  • Modă  •
 • Mozaicuri  • Ornamente  • Picturi  • Postere  • Sculptură  • Uși  • Vitralii  • • Imagini Art Nouveau • •

Subiecte legate de Art Nouveau  • • Arts and Crafts  • Art Nouveau  • Art Deco  • Secesiunea vieneză  • •