Leopold al III-lea al Austriei

Leopold al III-lea de Babenberg
Margraf al Austriei
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Melk, Austria Inferioară, Austria[1] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani) Modificați la Wikidata
Klosterneuburg, Austria Inferioară, Austria[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatKollegiatstift, später Augustinerchorherrenstift St. Maria, Klosterneuburg, Österreich[*][[Kollegiatstift, später Augustinerchorherrenstift St. Maria, Klosterneuburg, Österreich (building in Klosterneuburg, Austria)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiLeopold al II-lea
Ida de Austria Modificați la Wikidata
Frați și suroriIda de Babenberg[*]
Gerberga de Babenberg[*]
Elisabeta de Babenberg[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAgnes de Waiblingen (din )[3] Modificați la Wikidata
CopiiLeopold al IV-lea, Margraf al Austriei
Henric al II-lea
Agnes de Austria[*][4]
Otto de Freising[5]
Iudita de Babenberg[*][3]
Gertruda de Babenberg
Conrad al II-lea[5]
Adalbert al II-lea de Babenberg[*]
Berta de Austria[*]
Elisabeth von Österreich[*][[Elisabeth von Österreich |​]] Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurimargraf
Familie nobiliarăCasa de Babenberg
Margraf al Austriei
Domnie1095 - 1136
PredecesorLeopold al II-lea de Babenberg
SuccesorLeopold al IV-lea de Babenberg

Leopold al III-lea, zis cel Pios, (n. 1073, Melk – d. 15 noiembrie 1136), aparținând Casei de Babenberg a fost margraf de Austria din 1095 până la moartea sa. În anul 1485 a fost canonizat, fiind sărbătorit pe 15 noiembrie. Leopold este sfântul ocrotitor al Austriei și al Austriei Inferioare, al Vienei (în special al cartierului Leopoldstadt).

Biografie modificare

A fost fiul lui Leopold al II-lea de Babenberg, supranumit „cel Frumos și al soției sale Ida de Cham. Leopold al III-lea, fondator al Vienei, a devenit cel de-al patrulea margraf al Austriei în 12 octombrie 1095, la moartea tatălui său. Leopold a fost căsătorit de două ori: prima lui soție aparținea familiei Perg, decedată în 1105, iar cea de-a doua soție, Agnes, a fost văduva lui Frederic I al Suabiei, fiica împăratului Henric al IV-lea și soră a împăratului Henric al V-lea, ceea ce i-a conferit un mare prestigiu. Leopold și-a impus autoritatea asupra Vienei, păstrându-și reședința la Klosterneuburg, unde a dispus construirea unui castel în apropiere de mănăstirea cisterciană de la Heiligenkreuz.

În cursul celor patruzeci de ani de domnie, a facilitat răspândirea ordinelor religioase, a introdus monahismul cistercian în Austria și a fondat abația cisterciană din Mariazell.

Sfârșitul vieții și canonizarea modificare

A murit la 15 noiembrie 1136, în vârstă de 63 de ani, și a fost înmormântat la abația augustiniană Klosterneuburg pe care o fondase. A lăsat amintirea unui bun admnistrator care a făcut clerului donații bogate. Leopold a fost canonizat în 1485, și ulterior a devenit sfânt patron al Austriei Inferioare, fiind sărbătorit la 15 noiembrie.

Căsătorii și descendenți modificare

Leopold a fost căsătorit cu Adelaida de Perg[6] cu care a avut un fiu, Adalbert.
După decesul primei soții, survenit în 1105, s-a recăsătorit în 1106, cu Agnes de Waibligen (1073 – 1143), fiica împăratului lui Henric al IV-lea și soției sale Berta de Savoia. Agnes i-a dăruit 10 copii:

  • Henric al II-lea Jasomirgott (1114 – 1177);[7]
  • Leopold al IV-lea (1108 – 1141);[8]
  • Otto de Freising (1109 – 1158), episcop de Freising;[8]
  • Uta (1110 – 1154), soția lui Luitpold de Plain;
  • Agnes (1111 – 1157), soția lui Ladislau al II-lea,[9] ducele Sileziei și al Poloniei;
  • Iudita (1115 – 1168), soția marchizului Wilhelm al V-lea de Montserrat;
  • Elisabeta (d. 1143), soția contelui Hermann al II-lea de Winzenburg;
  • Conrad (1120 – 1168), episcop de Passau (1148–1164) și arhiepiscop de Salzburg (1164);[8]
  • Gertruda (1120 – 1150), soția regelui Vladislav al II-lea al Boemiei (d. 1175);[8]
  • Berta (d. 1120).

Galerie de imagini modificare

Note modificare

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ „Leopold al III-lea al Austriei”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Kindred Britain 
  4. ^ Slezsko v dějinách českého státu I. Od pravěku do roku 1490[*][[Slezsko v dějinách českého státu I. Od pravěku do roku 1490 |​]], p. 569  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ a b The Peerage 
  6. ^ Perg este o localitate austriacă din districtul cu același nume, în Austria Superioară.
  7. ^ Walter Kleindel: Das Grosse Buch de Österreicher, Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1, pp.184-185.
  8. ^ a b c d Brigitte Sokop: Stammtafeln europaischer Herrscherhauser (partea A: Arbori genealogici), Editura Böhlau, Viena 1989, ISBN 9783205980964, p. 4.
  9. ^ Ladislau al II-lea (n. Cracovia, 1105 – d. Altenburg, 30 mai 1159), zis Exilatul, a fost mare duce al Poloniei între 1138 și 1146.

Bibliografie modificare

  • Karl Lechner: Die Babenberger, Markgrafen und Herzoge von Österreich, Editura Böhlau, Viena 1997, ISBN 3-205-98569-9.
  • Brigitte Vacha & Walter Pohl: Die Welt der Babenberger: Schleier, Kreuz und Schwert, Editura Styria, Graz 1995, ISBN 9783222123344.
  • Walter Kleindel: Das Grosse Buch de Österreicher, Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1.
  • Brigitte Sokop: Stammtafeln europaischer Herrscherhauser, Editura Böhlau, Viena 1993, ISBN 9783205980964.