Wikipedia

Limbaj de programare

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Un limbaj de programare este un limbaj formal de expresii și reguli (sau tehnici) valide de formulare a instrucțiunilor pentru un computer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice și semantice[1]. El dă posibilitatea programatorului să specifice în mod exact și amănunțit acțiunile pe care trebuie să le execute calculatorul, în ce ordine și cu ce date. Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare ("programare").

Categorii modificare

  • După paradigma programării
    • limbaje ezoterice, ex. Brainfuck
    • limbaje procedurale; ex. C, Java, Perl
    • limbaje funcționale: ex. ML, Haskell
    • limbaje pentru programarea logică ex. Prolog, DATALOG
    • limbaje mixte: ex.LISP oferă un amestec heteroclit și netipizat de programare imperativă și programare funcțională
  • După nivelul de abstractizare (care printre altele corespunde cu ușurința cu care programele pot fi citite și înțelese de către programatori):
    • limbaje de generația întâi: limbajele cod-mașină (limbaje mașină)
    • limbaje de generația a doua: limbajele de asamblare
    • limbaje de generația a treia: limbaje de nivel înalt[2], cum ar fi C-ul (și toate derivatele sale: C++, Java, ...), Pascal, Fortran ș.a.
    • limbaje de generația a patra: limbajele neprocedurale, orientate pe rezolvarea unei anumite clase de probleme: SQL [3] ș.a.
    • limbaje de generația a cincea: limbaje utilizate în domenii precum logica fuzzy, inteligența artificială sau și rețelele neuronale: Prolog, LISP ș.a.
  • După vechime

Execuție modificare

Pentru executarea unui program scris într-un limbaj oarecare, există, în principiu, două abordări: compilare sau interpretare. La compilare, compilatorul transformă programul-sursă în totalitatea sa într-un program echivalent scris în limbaj mașină, care apoi este executat. La interpretare, interpretorul ia prima instrucțiune din programul-sursă, o transformă în limbaj mașină și o execută; apoi trece la instrucțiunea doua și repetă aceleași acțiuni ș.a.m.d.[5]

Unele limbaje se pretează bine la compilare; de exemplu limbajele clasice: Pascal, Fortran, C. Altele sunt cu predilecție interpretate, de ex. BASIC, PHP, SQL. Multe limbaje moderne combină compilarea cu interpretarea: codul sursă este compilat într-un limbaj binar numit bytecode, care la rulare este interpretat de către o mașină virtuală. De remarcat faptul că unele interpretoare de limbaje pot folosi compilatoare așa-numite just-in-time, care transformă codul în limbaj mașină chiar înaintea executării.

Listă de limbaje de programare modificare

Limbaje generale modificare

Limbaje care pot fi folosite (cel puțin teoretic) la rezolvarea oricărui tip de probleme:

Limbaje specifice modificare

Limbaje cu un scop bine definit - de obicei interacțiunea cu un anumit program sau sistem.

Legături externe modificare

 
Wikţionar
Caută „Limbaj de programare” în Wikționar, dicționarul liber.
Wikibook Regal:Programmierung are o pagină despre subiectul: Programmierung
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Programmiersprachen

Note modificare

  1. ^ http://www.computerhope.com/jargon/p/proglang.htm Arhivat în , la Wayback Machine. Limbaj de programare
  2. ^ „High Level Language”. 
  3. ^ Is SQL a legitimate programming language? http://www.techrepublic.com/article/is-sql-a-legitimate-programming-language/
  4. ^ Cade Metz (07 iulie 2014). „The Next Big Programming Language You've Never Heard Of”. Wired (revistă). Condé Nast. Accesat în 25 iulie 2014.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  5. ^ http://www.programmerinterview.com/index.php/general-miscellaneous/whats-the-difference-between-a-compiled-and-an-interpreted-language/

Vezi și modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbaj_de_programare&oldid=15499371