Margareta de Austria, Ducesă de Savoia

Margareta de Austria
Prințesă de Asturia
Ducesă de Savoia

Portret al Margaretei de Austria
Date personale
Născută[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Brussels⁠(d), Kuype of Brussels⁠(d), Ducatul Brabant[5][6] Modificați la Wikidata
Decedată (50 de ani)
Belgia
Înmormântatămonastère royal de Brou[*][[monastère royal de Brou (monastery in Bourg-en-Bresse, France)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiMaximilian I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Maria, Ducesă de Burgundia
Frați și suroriCornelius of Austria[*][[Cornelius of Austria |​]]
George of Austria[*][[George of Austria (Roman Catholic bishop)|​]]
Filip I al Castiliei Modificați la Wikidata
Căsătorită cuJuan, Prinț de Asturia
Filibert al II-lea, Duce de Savoia
Ocupațiedignitary[*][[dignitary (person granted an honorary title by a monarch or other political leader)|​]]
patron of the arts[*][[patron of the arts (person who engages in patronage)|​]]
colecționară[*]
pictoriță
compozitoare Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[7]
Mechelen ()[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluriprințesă
ducesă[*]
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Domnie

Margareta de Austria (germană Margaretha) (10 ianuarie 14801 decembrie 1530) a fost, prin căsătorie, Prințesă de Asturias și Ducesă de Savoia, apoi guvernator al Olandei Habsburgice din 1507 până în 1515 și din 1519 până în 1530.

Primii ani modificare

 
Portret al Margaretei de Jean Hey, ca. 1490 (zece ani); de "Maestrul de Moulins"

Margareta s-a născut la 10 ianuarie 1480, ca al doilea copil și singura fiică a lui Maximilian de Austria și Maria de Burgundia, co-suverani ai Țărilor de Jos. A fost numită după bunica vitregă, Margareta de York, Ducesă de Burgundia, care a fost apropiată de Ducesa Maria. În 1482, mama Margaretei a murit și fratele ei mai mare, Filip cel Frumos, i-a succedat ca suveran al Țărilor de Jos având ca regent pe tatăl lor.

În 1482, tatăl ei și regele Ludovic al XI-lea al Franței au semnat Tratatul de la Arras, prin care tatăl ei a promis să o căsătorească pe Margareta cu fiul lui Ludovic, Carol. Logodna a avut loc în 1483. Margareta, care a primit ca zestre Franche-Comté și Artois, a fost transferat sub tutela regelui Ludovic al XI-lea al Franței, care a murit la scurt timp. Ea a fost educată la curtea regală franceză și pregătită pentru viitorul ei rol de regină a Franței. A fost crescută ca fille de France de Madame de Segré, sub supravegherea surorii logodnicul ei și regentă, Anne a Franței.

Margareta a dezvoltat o adevărată afecțiune pentru Carol. Totuși, în toamna anului 1491, el a renunțat la tratat și s-a căsătorit cu mama vitregă a Margaretei, Ana, Ducesă de Bretania, din motive politice[8] Curtea franceză a încetat să-o trateze pe Margareta ca regină la începutul anului 1491. Ducesa de Bretania s-a căsătorit cu tatăl Margaretei prin procură dar mariajul lor a fost anulat. Margareta nu a întors la curtea mamei ei vitrege până în iunie 1493, după ce s-a semnat Tratatul de la Senlis în mai anul respectiv. Margareta a fost rănită de acțiunea lui Carol și a avut resentimente de durată față de Franța.

Căsătorii modificare

Căsătoria cu Juan al Castiliei modificare

În scopul de a realiza o alianță cu regina Isabela I de Castilia și cu regele Ferdinand al II-lea de Aragon, Maximilian a început negocierile pentru căsătoria Margaretei cu unicul lor fiu și moștenitor, Juan, Prinț de Asturias, precum și căsătoria fiului său Filip cu fiica lor, Joanna. Margareta a părăsit Țările de Jos pentru Spania la sfârșitul anului 1496.

Căsătoria a avut loc în anul 1497. Juan a murit după doar șase luni, la 4 octombrie, la vârsta de 19 ani. Margareta era însărcinată. La 8 decembrie, ea a dat naștere unei fiice care a murit. Prințesa văduvă de Asturia a revenit în Olanda la începutul anului 1500, când fratele și cumnata ei au invitat-o să fie nașa fiului lor nou-născut, Carol de Austria.

Căsătoria cu Filibert de Savoia modificare

În 1501, Margareta s-a căsătorit cu Filibert al II-lea, Duce de Savoia (1480–1504), care a murit trei ani mai târziu. Din căsătorie nu au rezultat copii. După decesul soțului ei, n-a mai vrut să se recăsătorească niciodată. Istoricul și poetul Jean Lemaire de Belges i-a dat numele de "Dame de deuil" (Doamna doliului).[9]

Note modificare

  1. ^ Margaret of Austria, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  2. ^ Margaret of Austria, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  3. ^ Margaretha van Oostenrijk, RKDartists, accesat în  
  4. ^ Margaretha van Oostenrijk, Biografisch Portaal, accesat în  
  5. ^ Маргарита Австрийская, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ 210 österreichische Komponistinnen vom 16. Jahrhundert bis zur Gegenwart[*][[210 österreichische Komponistinnen vom 16. Jahrhundert bis zur Gegenwart (1. edition)|​]], p. 256-259  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ a b RKDartists, accesat în  
  8. ^ Ana se căsătorise cu Maximilian de Austria în 1490; căsătoria a fost anulată de Papa în 1492.
  9. ^ Gonkdo, Michal (2006). Dame de Deuil. Musical Offerings for Marguerite of Austria (1480-1530), 3. CD Booklet KTC 4011